Premierul ungar Péter Magyar a adresat critici directe către România și Franța, utilizând aceste țări ca exemple de gestionare deficitară a resurselor publice. În cadrul unui discurs susținut în fața Parlamentului de la Budapesta, liderul ungar a subliniat necesitatea urgentă de a reduce cheltuielile și de a combate corupția. Magyar a afirmat că aceste națiuni ilustrează consecințele directe ale unor guverne care nu reușesc, ani la rând, să controleze furtul și cheltuielile excesive.
Critica adusă României vizează modul în care țara și-a administrat finanțele publice în ultimii ani, într-un context în care Bucureștiul încearcă să stabilizeze situația bugetară după o perioadă de instabilitate politică. România se confruntă cu unul dintre cele mai ridicate deficite bugetare din Uniunea Europeană. Conform prognozei Comisiei Europene, deficitul bugetar al României ar putea ajunge la 6,2% din PIB în acest an, după ce în 2024 acesta a fost de 9,3% și în 2025 de 7,9%.
Planul propus de Péter Magyar pentru Ungaria este unul ambițios, vizând reducerea deficitului de la aproximativ 7,5% din PIB în 2026 la 4,9% în 2027. Pentru a finanța noi cheltuieli sociale de peste 2.000 de miliarde de forinți, echivalentul a circa 6,2 miliarde de dolari, premierul propune măsuri fiscale severe. Acestea includ introducerea unui impozit pe avere, majorarea taxelor pentru companiile energetice și creșterea impozitului pe profit de la 9% la 11% pentru firmele cu cifre de afaceri anuale de peste 500 de milioane de euro.
Noul guvern de la Budapesta dorește ca reducerea deficitului să pregătească țara pentru adoptarea monedei euro. Obiectivul este coborârea deficitului sub pragul european de 3% din PIB până în anul 2030, deși analiștii estimează că aderarea la zona euro ar putea avea loc abia în 2032 sau 2033. Magyar susține că eliminarea cheltuielilor electorale și reducerea corupției ar putea genera economii de 1,5% din PIB, îmbunătățind semnificativ soldul bugetar al Ungariei.
Anunțul privind noile ținte bugetare a generat deja reacții pe piețele financiare, forintul atingând cel mai înalt nivel din ultimele patru săptămâni față de euro. Totuși, experții rămân precauți cu privire la implementarea acestor promisiuni. Yvette Babb, administrator de fonduri la William Blair, a menționat pentru Reuters că, deși ținta de 4,9% pare mai bună decât așteptările pieței, întrebarea fundamentală rămâne dacă acest obiectiv va putea fi realizat în practică.
Regulile fiscale ale Uniunii Europene impun ca deficitul bugetar să nu depășească pragul de 3% din PIB pentru a asigura stabilitatea economică. România depășește acest limitativ semnificativ, cu prognoze care indică un deficit de 5,8% din PIB pentru anul 2027, conform datelor furnizate de Comisia Europeană. Această situație pune presiune pe gestionarea bugetară a țării în raport cu normele comunitare.
