Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a declarat că Europa se află într-o perioadă de instabilitate majoră, descriind situația actuală ca fiind o „eră a întunericului”. Într-un discurs susținut la Colegiul Europei din Bruges, liderul finlandez a subliniat că ordinea mondială bazată pe reguli este subminată de numeroase războaie și de rivalitatea dintre Statele Unite și China. Această transformare geopolitică marchează sfârșitul perioadei de după Războiul Rece.
Stubb a comparat momentul de cotitură prin care trece lumea cu evenimente istorice majore, precum finalul celui de-Al Doilea Război Mondial în 1945 sau căderea comunismului în 1989. El a observat că, spre deosebire de perioada studiorum sale din anii 1990, când bolile, foametea și războaiele păreau înfrânte, actualitatea este marcată de un regres. În prezent, se estimează desfășurarea a 65 de conflicte sau războaie, un număr mai mare decât în orice alt moment de după 1945.
În ceea ce privește securitatea, președintele finlandez a susținut că viitorul global depinde de decizia marilor puteri, Statele Unite și China, de a alege cooperarea sau confruntarea. Alexander Stubb a insistat asupra necesității de a construi o structură de securitate europeană capabilă să garanteze că Rusia nu va mai ataca vecinii săi. Deși NATO rămâne o alianță esențială, liderul a propus dezvoltarea unor noi mecanisme de consolidare a încrederii între Europa și Rusia.
Pe lângă reformele de securitate, Stubb a oferit o perspectivă asupra viitoarei configurații a Uniunii Europene. El a estimat că, peste 30 de ani, blocul european ar putea crește de la cele 27 de state membre actuale la 40 de țări. În această proiecție, Regatul Unit ar putea reveni în cadrul comunității, alături de alte state precum Norvegia, Republica Moldova și Ucraina, într-un efort de extindere pe termen lung.
În contextul amenințărilor actuale, NATO și Uniunea Europeană analizează măsuri pentru protejarea infrastructurii critice și a fabricilor de armament din Europa. Alianța pregătește planuri de apărare pentru flancul estic, integrând tehnologii moderne precum dronele și inteligența artificială. Totodată, se discută posibilitatea ca atacurile hibride să declanșeze mecanismele de apărare colectivă, deși capitalele europene nu au ajuns încă la un consens privind un răspuns ferm.
Instabilitatea geopolitică actuală este accentuată de creșterea conflictelor regionale și de vulnerabilitatea infrastructurii europene în fața atacurilor hibride. Această situație forțează statele membre să reevalueze capacitățile de apărare convențională și digitală. Într-un cadru global marcat de rivalități între marile puteri, securitatea continentului depinde de capacitatea de adaptare a structurilor de apărare existente și de consolidarea parteneriatelor strategice.
