Bursele globale au înregistrat scăderi semnificative în cursul zilei de joi, sub presiunea creșterii prețului petrolului Brent cu 3,3%, ajungând la 112,39 dolari pe baril. Această evoluție este determinată de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a generat simultan riscuri legate de un nou șoc energetic, problemele datoriilor publice europene și incertitudinile privind investițiile masive în inteligența artificială. Investitorii au reacționat prin vânzări, afectând indicele Nasdaq 100 cu 1,5% și S&P 500 cu 0,9%.
Cotația petrolului Brent a urcat spre nivelurile din primele luni ale războiului cu Iranul, pe fondul intensificării atacurilor militanților Houthi, susținuți de Iran, asupra Arabiei Saudite. Această situație amplifică îngrirorile privind securitatea aprovizionării cu energie la nivel global. Tensiunile au fost alimentate și de decizia Statelor Unite de a retrage o parte din personalul aflat în Arabia Saudită. Van Luu, director global pentru strategii de investiții la Russell Investments, a avertizat că riscul unei escaladări în Orientul Mijlociu a revenit în centrul atenției.
Sectorul tehnologic american a fost puternic afectat, în special companiile care investesc masiv în inteligența artificială. Meta a pierdut 4,9% din valoare, deoarece estimările interne ale grupului indică necesitatea unor finanțări de sute de miliarde de dolari pentru infrastructura AI. De asemenea, acțiunile Tesla au scăzut cu 3% la deschiderea ședinței, după ce producătorul a anunțat cheltuieli de capital mai mici decât anticipau analiștii, ridicând semne de întrebare privind ritmul investițiilor în robotică și AI. Volatilitatea a afectat și instrumentele de protecție împotriva riscului de neplată.
În Europa, indicele Stoxx 600 a scăzut cu 0,7%, în timp ce Franța a devenit epicentrul tensiunilor din zona euro. Randamentul obligațiunilor guvernamentale franceze cu maturitatea de zece ani a urcat la 5,06%, depășind pragul de 5% pentru prima dată din 2002. Această creștere reflectă primele de risc mai mari solicitate de investitori pentru finanțarea statului francez. Rohan Khanna, directorul departamentului de cercetare pentru dobânzile europene la Barclays, a descris situația ca fiind o „furtună perfectă” între inflația energetică și problemele fiscale.
În contrast cu dificultățile din Europa, titlurile de stat americane au atras capital, fiind considerate active mai sigure. Randamentul obligațiunilor SUA pe zece ani a scăzut cu 0,11 puncte procentuale, ajungând la 5,04%, pe măsură ce cererea a împins prețurile în sus. Această mișcare indică o creștere a aversiunii față de risc, investitorii preferând să reducă expunerea pe acțiuni și pe datoriile statelor percepute ca fiind vulnerabile. Piața obligațiunilor americane se îndreaptă astfel spre cea mai bună performanță lunară din februarie.
Instabilitatea piețelor energetice și volatilitatea bursieră sunt fenomene care pot afecta direct costurile de transport și prețurile produselor de consum. În contextul geopolitic actual, fluctuațiile prețului petrolului Brent pot influența rapid inflația globală, forțând băncile centrale să gestioneze costurile ridicate de finanțare. Această combinație de factori, de la tensiunile din Orientul Mijlociu la problemele fiscale din Franța, amenință să transforme volatilitatea actuală într-o corecție economică mult mai amplă la nivel mondial.
