Prețurile la gaze naturale și electricitate au înregistrat creșteri semnificative în Europa pe parcursul anului 2026, pe fondul incertitudinilor privind aprovizionarea și a tensiunilor din Orientul Mijlociu. În acest context, Bucureștiul a ajuns pe primul loc în clasamentul capitalelor europene privind costul electricității raportat la puterea de cumpărare a populației. În același timp, Stockholm se motivează ca orașul cu cele mai ridicate prețuri la gazele naturale, afectând direct bugetele familiilor din regiune.
Piața angro de gaze a cunoscut o volatilitate majoră, contractele futures raportate la indicele olandez TTF atingând 87,20 euro pe megawatt-oră. Această valoare reprezintă o creștere drastică față de nivelul de aproximativ 32 de euro înregistrat înainte de conflictul din Iran. Perturbările transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din gazele naturale lichefiate la nivel mondial, au amplificat îngrijorările privind aprovizionarea pentru sezonul rece.
Deși prețurile angro au urcat, impactul asupra consumatorilor casnici a fost parțial moderat de măsurile de sprijin și de contractele cu preț fix. Totuși, datele Indicele prețurilor la energie pentru gospodării (HEPI) arată că, între februarie și septembrie 2026, prețurile la gaze pentru gospodării au crescut în medie cu 12%, iar electricitatea s-a scumpit cu 4,2%. În aceeași perioadă, prețul motorinei a crescut cu 35%, iar cel al benzinei cu 23%.
Analiza costurilor la electricitate arată diferențe majore între orașele europene, cu tarife nominale variind de la 8,4 eurocenți/kWh în Kiev până la 41,3 eurocenți/kWh în Bruxelles. Totuși, ajustarea după puterea de cumpărare (PPS) schimbă radical ierarhia, plasând Bucureștiul pe prima poziție cu o valoare de 55,1. Această metodă ține cont de diferențele dintre costurile vieții, evidențiind faptul că Bucureștiul și Varșovia au avansat câte zece poziții în acest nou clasament.
În ceea ce privește gazele naturale, Stockholm conduce lista prețurilor ajustate cu o valoare de 28,5, în timp ce Budapesta are cel mai scăzut nivel, de 3,6. Prețurile nominale la gaze variază între 1,5 eurocenți/kWh în Kiev și 34,8 eurocenți/kWh în Stockholm. În cadrul celor cinci cele mai mari economii europene, Roma deține cel mai ridicat nivel al prețurilor la gaze raportat la puterea de cumpărare, înregistrând o valoare de 15,9.
Situația stocurilor de energie rămâne critică, Europa intrând în sezonul rece cu rezerve de gaze mai mici decât în anii trecuți. La data de 3 octombrie 2026, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau ocupate în proporție de 72,4%, cel mai scăzut nivel de la începutul monitorizării în 2011, conform Institutului pentru Economia Energiei și Analiză Financiară (IEEFA). Acest nivel redus de stocuri crește vulnerabilitatea continentului în cazul unor temperaturi scăzute extrem de persistente.
