Capitala Albaniei, Tirana, este afectată de o serie de revolte violente care au transformat manifestările studențești în ciocniri dure cu forțele de ordine. După luni de proteste predominant non-violente împotriva unui proiect turistic legat de familia lui Donald Trump, situația a degenerat marți trecută. Studenții au ieșit în stradă pentru a cere demisia prim-ministrului Edi Rama, aflat la putere din 2013, protestând totodată împotriva corupției și a condițiilor de studiu precare.
În cadrul unei întâlniri cu directorii liceelor din capitală, Edi Rama a declarat că aceste evenimente fac parte dintr-un „război hibrid”. Deși a recunoscut că există preocupări reale ale populației privind costul vieții, prețurile locuințelor și perspectivele de viitor, șeful guvernului a susținut că violența este orchestrată de actori străini. Conform comunicatului biroului său, această formă de destabilizare este alimentată din exterior și reprezintă o problemă majoră în întreaga Europă.
Prim-ministrul a subliniat că scopul acestor intervenții externe este de a împiedica progresul țării și de a bloca negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Pentru a contracara protestele în care sunt implicați minori, guvernul propune măsuri drastice, precum reducerea vârstei răspunderii penale, care este în prezent de 18 ani, și interzicerea rețelelor de socializare pentru copiii sub 16 ani. Tensiunile au dus la incendierea sau avarierea unor clădiri de ministere, instanțe și bănci.
Situația securității a fost agravată de numărul mare de victime raportat de Ministerul de Interne, care a anunțat că aproximativ 300 de persoane au fost rănite. Din acest număr, aproape două treimi erau ofițeri de poliție. Marți seara, ciocnirile s-au intensificat, poliția antirevoltă utilizând gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa mulțimea. În schimb, protestatarii au folosit pietre, artificii și cocktailuri Molotov în încercarea de a se apropia de sediul guvernului.
În acest context de instabilitate, profesori universitari s-au alăturat studenților printr-un „marș de solidaritate” organizat de sindicat. Aceștia au semnat o petiție prin care solicită oprirea violenței exercitate de poliție asupra manifestanților. Deși protestele au început cu revendicări sociale, escaladarea conflictului fizic între grupuri de protestatari mascați și forțele de ordine a transformat capitala într-un câmp de luptă urbană, afectând infrastructura instituțională a statului.
Evoluția acestor crizi sociale în regiunea Balcanilor reflectă o perioadă de tranziție politică dificilă, unde tensiunile interne se intersectează adesea cu presiunile geopolitice externe. Instabilitatea din Tirana vine într-un moment în care Albaniaul încearcă să își consolideze poziția în cadrul procesului de integrare europeană, în ciuda dificultăților economice și a fragmentării sociale care alimentează revoltele de stradă.
