Primarul New Yorkului, Zohran Mamdani, a reiterat acuzațiile grave la adresa premierului israelian Benjamin Netanyahu, descriindu-l din nou drept „criminal de război”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat jurnalistei Christiane Amanpour, la CNN, în contextul prezenței liderului israelian în oraș pentru Adunarea Generală a ONU. Mamdani a menținut o poziție dură, deși a clarificat limitele juridice ale funcției sale în ceea ce privește mandatele internaționale.
În timpul discuțiilor, Zohran Mamdani a recunoscut faptul că administrația orașului New York nu deține autoritatea legală necesară pentru a pune în aplicare mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pe numele lui Benjamin Netanyahu. Deși primarul a promis în timpul campaniei electorale că va dispune arestarea premierului dacă acesta va vizita orașul, analiza juridică ulterioară a indicat lipsa competenței locale. Totuși, acesta a solicitat autorităților federale americane să intervină pentru aplicarea mandatului.
Zohran Mamdani a respins orice posibilitate ca afirmațiile sale anterioare despre arestare să fie considerate o greșeală de comunicare. El a susținut că a ales să fie sincer cu locuitorii orașului New York, descriind liderul israelian drept „arhitectul unui genocid teribil” împotriva palestinienilor. Aceste acuzații se aliniază cu poziția CPI, care prin mandatul emis în 2024 acuză pe Benjamin Netanyahu de presupuse crime de război și crime împotriva umanității în legătură cu conflictul din Gaza.
Primarul a insistat pe necesitatea respectării regulilor internaționale și pe importanța instituțiilor care emit astfel de mandate. Deși a admis că orașul New York nu poate executa direct decizia curții, el a argumentat că statele și autoritățile trebuie să susțină respectarea dreptului internațional. Benjamin Netanyahu și guvernul israelian au respins în mod repetat toate acuzațiile aduse de Curtea Penală Internațională în legătură cu acțiunile militare desfășurate în regiune.
Situația juridică este complicată de faptul că Statele Unite nu sunt parte la Statutul de la Roma, tratatul care constituie baza funcționării CPI. Administrația Trump a manifestat o opoziție constantă față de mandatul emis împotriva lui Benjamin Netanyahu, criticând repetat competența Curții în acest caz specific. Această poziție a Washingtonului limitează capacitatea de aplicare a deciziilor tribunalului internațional pe teritoriul american.
Conflictul juridic și politic privind mandatele CPI reflectă tensiunile geopolitice globale actuale. În timp ce unele administrații contestă autoritatea curții, alte instituții internaționale și lideri politici continuă să pună sub semnul întrebării legitimitatea acțiunilor militare în zonele de conflict. Aceste dezbateri privind dreptul internațional și competența tribunalelor de la Haga rămân un punct de fractură major în relațiile diplomatice dintre statele membre și instituțiile de reglementare globală.
