Autoritățile electorale din Bosnia-Herțegovina au publicat primele date oficiale parțiale privind componența viitoarei președinții tripartite, după ce a fost numărată o proporție de 80% din voturi. Scrutinul, care a implicat peste 3,4 milioane de cetățeni, a vizat alegerea membrilor consiliului prezidențial, reprezentând cele trei grupuri etnice principale. Rezultatele parțiale oferă o imagine asupra distribuției puterii în cadrul unui sistem politic extrem de complex, stabilit prin Acordul de Pace de la Dayton din 1995.
În cadrul reprezentării bosniace, Denis Bećirović, actual membru al președinției din partea Partidului Social Democrat (SDA), a obținut 164.369 de voturi. Acesta este urmat de Bakir Izetbegović, candidat din partea Partidului Acțiunii Democrate (SDA), care a strâns 148.036 de voturi. Pe locul al treilea se află Semir Efendić, candidatul Partidului pentru Bosnia și Herțegovina (Stranka za BiH), cu un total de 110.530 de voturi, în timp ce Fahrudin Radončić, din partea Uniunii pentru un Viitor Mai Bun al Bosniei și Herțegovinei (SBB), a înregistrat 9.320 de voturi.
Pentru reprezentarea croată, Darjana Filipović, candidată din partea Uniunii Democrate Croate din Bosnia și Herțegovina (HDZ BiH), a câștigat 92.854 de voturi. Slaven Kovačević, reprezentând Frontul Democrat (DF), a obținut 55.475 de voturi, iar Zdenko Lučić, susținut de o coaliție de cinci partide croate, a strâns 44.345 de voturi. Aceste rezultate parțiale contribuie la formarea consiliului care va fi condus prin rotație la fiecare 8 luni, pe un mandat de patru ani.
La nivelul reprezentării sârbe, Željka Cvijanović a obținut 213.812 de voturi, fiind actuala membră sârbă a președinției din partea partidului Alianța Social-Democraților Independenți (SNSD). Această alianță politică este descrisă ca fiind pro-rusă, opunându-se aderării la Uniunea Europeană și militând pentru independența Republicii Srpska. Marinko Božović, candidatul Partidului Democrat Sârb (SDS), a strâns 102.877 de voturi, în timp ce Nebojša Vukanović, de pe Lista pentru Dreptate și Ordine, a înregistrat 67.707 de voturi.
Procesul electoral a fost unul de o complexitate extremă, desfășurându-se pe cinci niveluri de guvernare diferite. Pe lângă alegerea celor trei membri ai președinției, cetățenii au votat pentru cei 42 de deputați ai Camerei Reprezentanților din Parlamentul național, precum și pentru membrii parlamentelor regionale din Federația Bosniei și Herțegovinei și Republica Srpska. În plus, votanții au decis componența adunărilor legislative pentru fiecare dintre cele 10 parlamente cantonale, într-un context marcat de o prezență la vot de doar 42% la ora 16:00.
Sistemul de guvernare din Bosnia-Herțegovina este definit de structura etnică impusă după războiul civil din anii 1990. Președinția este formată dintr-un președinte bosniac, unul sârb și unul croat, care asigură conducerea țării prin rotație. Această structură este menită să mențină echilibrul între grupările etnice, însă procesul electoral reflectă adesea diviziunile profunde dintre populația vârstnică, orientată spre retorica naționalistă, și tinerii care se confruntă cu criza economică și șomajul ridicat.
