Prințesa Aiko, în vârstă de 24 de ani, a devenit cel mai popular membru al familiei imperiale japoneze, fiind apreciată pentru demnitatea și aura sa regală. Chipul ei apare constant pe coperțile revistelor, iar fanii cumpără cu entuziasm ținutele pe care le poartă la evenimentele oficiale. În ciuda acestui sprijin masiv, legislația actuală îi interzice să devină împărăteasă, ceea ce alimentează o discuție aprinsă despre viitorul succesiunii în Japonia.
Dezbaterile privind statutul prințesei au crescut odată cu transformarea ei de elevă timidă într-o tânără care gestionează cu succes prezența în fața publicului și a presei. Conform legii adoptate acum aproape 140 de ani, femeile sunt excluse de pe Tronul Crizantemei, o reglementare care contravine opiniei majorității cetățenilor. Un sondaj realizat de ziarul Mainichi Shimbun arată că 72% dintre japonezi susțin ca o femeie să ocupe tronul, în timp ce doar 10% s-au opus.
Familia imperială se confruntă cu o criză demografică severă, numărând doar 16 membri în prezent, dintre care doar cinci sunt bărbați. Linia actuală de succesiune este formată din doar trei bărbați: prințul moștenitor Akishino, fiul său prințul Hisahito și unchiul împăratului, prințul Hitachi. Dacă prințul Hisahito, un student de 20 de ani, nu va avea un fiu, linia de succesiune se va întrerupe definitiv în decursul unei generații, lăsând instituția fără moștenitori masculini.
Guvernul conservator condus de Sanae Takaichi a impus amendamente care vor garanta succesiunea exclusiv masculină pentru generații întregi, prin care se permit femeilor să își păstreze statutul regal doar după căsătoria cu persoane din familia imperială. Takaichi a susținut că linia imperială menținută pe linie masculină timp de 126 de generații constituie fundamentul autorității împăratului. Totuși, aceste măsuri permit doar reintegrarea unor rude masculine îndepărtate, fără a aborda problema egalității de gen.
Expertul Makoto Okawa de la Universitatea Chuo din Tokyo a observat că noile amendamente indică clar menținerea succesiunii pe linie masculină. În ciuda acestui fapt, popularitatea lui Aiko ar putea forța o reevaluare a situației, având în vedere neliniștea publicului. Împăratul Naruhito a exprimat speranța că discuțiile privind numărul membrilor familiei imperiale se vor bucura de înțelegerea poporului, în timp ce Akishino a subliniat importanța ca societatea să progreseze.
Istoric, Japonia a avut opt monarhi de sex feminin, însă rolul lor era de a menține linia imperială până la nașterea unui moștenitor masculin. Ultima femeie care a domnit a fost Go-Sakuramachi, între anii 1762 și 1770. În prezent, tensiunea dintre tradiția de 1.500 de ani și cerințele unei societăți moderne rămâne un punct central în politica internă a Japoniei.
