Un fost ofițer al armatei ucrainene, Serhii Kuzniețov, a început procesul în Germania miercuri, 14 octombrie, pentru presupusa implicare în sabotarea conductelor de gaze Nord Stream. Acuzațiile vizează coordonarea unei echipe care ar fi plasat explozibili pe infrastructura de transport a gazelor din Marea Baltică în septembrie 2022. Serhii Kuzniețov, în vârstă de 50 de ani, neagă însă orice implicare în atacul care a afectat grav rețeaua de livrare a gazelor naturale către Germania.
Procesul este desfășurat la Hamburg, în nordul Germaniei, unde procurorii îl acuză pe fostul ofițer că a organizat operațiunea de sabotaj. Atacul a vizat conductele Nord Stream 1 și Nord Stream 2, rezultând în avarierea a trei dintre cele patru conducte existente. Anchetatorii susțin că Serhii Kuzniețov a condus o echipă formată din agenți ucraineni, scafandri și un specialist în explozibili, care ar fi utilizat un iaht închiriat pentru transportul echipamentelor necesare.
Conform anchetatorilor germani, operațiunea a fost pregătită în detaliu, iar echipa de sabotori a amplasat încărcăturile explozive la o adâncime de aproximativ 80 de metri. Aceste explozii au avut loc în apropierea insulei daneze Bornholm, provocând scurgeri masive de gaze în Marea Baltică. Serhii Kuzniețov este acuzat oficial de provocarea unor explozii, distrugerea de bunuri și complicitate la crime de război, probele fiind acum analizate public în instanță.
Acest proces reprezintă prima ocazie în care un suspect din acest caz ajunge în fața instanței, fiind unul dintre cei șapte suspecți căutați de autoritățile germane. Un alt cetățean ucrainean, scafandrul profesionist Volodymyr Zhuravlyov, a fost arestat în Croația, însă procedurile pentru predarea sa sunt în desfășurare. Anterior, o instanță din Polonia a respins extrădarea lui Volodymyr Zhuravlyov în Germania, invocând lipsa probelor suficiente și menționând dreptul Ucrainei de a ataca ținte rusești în contextul războiului.
Ancheta a fost marcată de tensiuni diplomatice, guvernul german subliniind că instanțele își desfășoară activitatea în mod independent, în ciuda sprijinului oferit Ucrainei. Deși la început au existat suspiciuni privind implicarea Rusiei, probele strânse de anchetatorii germani indică posibila implicare a unor cetățeni ucraineni. Totuși, investigațiile nu au stabilit încă dacă există ordinea de atac din partea unor autorități oficiale sau dacă statul ucrainean a fost implicat direct în organizarea operațiunii.
Sistemul Nord Stream a fost esențial pentru aprovizionarea energetică a Germaniei înainte de invazia Rusiei în Ucraina. Nord Stream 1 a funcționat din 2011, fiind deținut în principal de Gazprom, în timp ce Nord Stream 2 nu a intrat niciodată în exploatarea comercială. După începerea conflictului, certificarea pentru Nord Stream 2 a fost suspendată, iar Berlinul a fost nevoit să renunțe la importurile de gaze rusești, căutând noi surse de energie pentru a proteja economia națională.
