Rezultatul alegerilor anticipate de duminică a provocat o reconfigurare majoră a peisajului politic din Serbia, după ce mișcarea de protest inițiată de studenți l-a învins pe Aleksandar Vučić. În acest moment, țara se află într-un proces de tranziție, așteptând desemnarea noului prim-ministru și constituirea noii guvernări. Potențialii lideri ai Listei Studenților, care ar putea prelua funcții cheie în stat, includ experți din domenii diverse, de la economie și medicină până la sport și știință.
Dejan Šoškić, un economist de 59 de ani și profesor la Facultatea de Economie a Universității din Belgrad, este o figură centrală. Acesta a ocupat funcția de guvernator al băncii centrale între anii 2010 și 2012, demisionând în semn de protest împotriva modificărilor legislative care afectau independența instituției. Šoškić a propus o slăbire controlată a cursului de schimb al dinarului pentru a stimula exporturile, susținând că o gestionare prudentă a finanțelor publice este esențială pentru creșterea salariilor și a pensiilor.
Ilija Srdanović, medic cardiolog de 55 de ani și profesor la Facultatea de Medicină a Universității din Novi Sad, a condus campania electorală a mișcării. Srdanović s-a remarcat prin implicarea în demonstrațiile anticorupție și în evenimente precum turul ciclist „Păzitorii Constituției”. Acesta propune un sistem de sănătate descentralizat și a declarat că integrarea în Uniunea Europeană nu este o prioritate imediată, concentrându-se pe reformele interne. Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a discutat deja telefonic cu acesta.
Dejan Bodiroga, de 53 de ani, este președinte al Euroligii și fost căpitan al echipei naționale de baschet a Iugoslaviei. Cu două medalii de aur la Campionatul Mondial FIBA și un argint olimpic, el reprezintă o figură cunoscută a mișcării, participând la mitinguri în zone rurale. Bodiroga a descris procesul electoral ca fiind o luptă pentru recuperarea unei țări care a fost „deturnată”. Pe plan politic, el face parte din grupul care susține că teritoriul Kosovo rămâne parte integrantă a Serbiei.
Radomir Saičić, profesor de chimie organică de 64 de ani și membru al Academiei Sârbe de Științe și Arte, a fost figura centrală a victoriei de duminică. Implicarea sa a început după prăbușirea acoperișului unei gări din Novi Sad în anul 2024, moment în care a semnat o petiție pentru demisia lui Aleksandar Vučić. Saičić susține menținerea legăturilor energetice cu Rusia și este considerat de jurnaliști un potențial candidat la alegerile prezidențiale anticipate, declanșate după demisia lui Aleksandar Vučić.
Schimbarea de regim din Serbia intervine într-un context de instabilitate politică, după ce Aleksandar Vučić a demisionat din funcția sa. Această evoluție marchează un moment de cotitură pentru țara din Balcani, în condițiile în care noile forțe politice trebuie să gestioneze atât reformele interne de combatere a corupției, cât și relațiile externe complexe, inclusiv poziția față de Kosovo și raporturile cu Uniunea Europeană.
