Există zvonuri insistente privind existența unor discuții între înalți responsabili americani, printre care Jared Kushner, și Kiril Dmitriev, consilierul special al lui Vladimir Putin. Aceste negocieri ar viza integrarea investitorilor americani în capitalul societății care gestionează proiectul Nord Stream 2. O astfel de mișare ar putea facilita un acord politic între Washington și Moscova pentru repunerea în funcțiune a singurei conducte rămase funcționale din sistemul Nord Stream, oferind o soluție rapidă pentru infrastructura afectată.
Propunerea include identificarea sumei de 1,4 miliarde $ necesare pentru repararea celorlalte conducte afectate de explozii. Deși această cifră este considerată infimă în raport cu efectele economice globale, ea ar introduce oficial SUA în orice raționament privind supraviețuirea energetică a motorului european franco-german. Această schimbare ar influența masiv toate scenariile privind modul în care se va finaliza conflictul din Ucraina, deoarece sistemul refăcut ar aduce gaz rusesc direct în Europa, ocolind traseul clasic prin Ucraina și reducând tensiunile de la platformele de foraj din Marea Neagră.
Implementarea acestui plan ar genera diviziuni politice majore în cadrul Uniunii Europene. Germania, prin vocea Cancelarului Merz, s-a opus deja ideii, susținând că trebuie prioritizate sursele de energie alternative. În contrast, partidul AfD susține reluarea dialogului cu Rusia și a proiectului Nord Stream, argumentând că acesta ar furniza energie ieftină pentru sectoarele industriale europene care sufrează pierderi enorme. Această polarizare ar putea sparge unitatea europeană în fața unei decizii cu consecințe geopolitice uriașe.
Țările din Europa de Est, precum Polonia, Ucraina, Republica Cehă și Slovacia, se opun proiectului Nord Stream 2 deoarece riscă să își piardă statutul de țări de tranzit. Analizele economice indică faptul că, deși Nord Stream 2 ar putea furniza gaze mai ieftine, beneficiile nu ar ajunge în Europa de Est. Regiunea de sud-est este deja protejată de conducta TurkStream, însă restul continentului s-ar putea confrunta cu o penurie de gaze rusești ieftine dacă ruta ucraineană ar fi închisă definitiv.
Acceptarea unei investiții americane într-un sector strategic ar putea fi interpretată de unii politicieni ca o cedare a controlului asupra propriului destin industrial european. Există, de asemenea, temeri că un astfel de acord ar avea un efect direct asupra nivelului sancțiunilor impuse Rusiei. Decizia finală ar putea pune în balanță raționamentul economic, necesar sectoarelor industriale din țările motor ale Europei, versus argumentele ideologice care susțin o politică dură față de Moscova.
Contextul geopolitic rămâne unul extrem de tensionat, având în vedere evenimentele recente din Rusia. Recent, cerul Moscovei a fost vizat de un atac masiv cu drone ucrainene, incident care a provocat și dificultăți logistice, aeronava lui Vladimir Putin neputând ateriza imediat după atac. Aceste evoluții de securitate accentuează complexitatea oricărei negocieri privind infrastructura energetică și relațiile diplomatice dintre marile puteri.
