Cinci state din Asia Centrală au propus crearea unei rețele de transport pentru gaze naturale, proiectată să coste 5 miliarde de dolari, pentru a facilita partajarea livrărilor și asigurarea cererii în perioada iernii. Propunerea, denumită Inelul de Gaze din Asia Centrală, vizează Kazahstanul, Kârgâzstanul, Tadjikistanul, Turkmenistanul și Uzbekistanul prin utilizarea a peste 3.000 de kilometri de conducte noi și modernizate. Planul a fost discutat în cadrul celei de-a doua ediții a Forumului de Petrol și Gaze din Asia Centrală, organizat la Tașkent.
Expertul kazah în energie, Askar Ismailov, a prezentat inițial această idee, estimând că infrastructura de bază va necesita o investiție totală de 5 miliarde de dolari. Din această sumă, 2 miliarde de dolari sunt destinate construcțiilor noi, în timp ce restul de 3 miliarde de dolari vor fi direcționate către modernizarea și digitalizarea rețelei existente. Proiectul este conceput să aibă o capacitate anuală de transport de aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaz, oferind Turkmenistanului acces la clienți regionali și restului statelor opțiuni de aprovizionare mai diverse.
În cadrul acestui proiect, se urmărește dezvoltarea tronsoanelor cu flux bidirecțional pentru a permite transferurile în regim reversibil atunci când Uzbekistanul sau alte țări precum Kârgâzstanul și Tadjikistanul solicită cantități suplimentare de gaz. Assylbek Jakiyev, președinte al PetroCouncil Kazakhstan, a subliniat potențialul pentru astfel de fluxuri inverse, deși acordurile operaționale nu sunt încă stabilite. În prezent, finanțarea și acordurile guvernamentale rămân în faza de negociere, fără o structură finală de investiții sau un calendar de execuție oficial.
Interesul pentru această inițiativă este susținut și de societatea națională de petrol și gaze din Uzbekistan, Uzbekneftegaz, care a manifestat interes după primele discuții. Global Gas Centre din Geneva, organizație care susține proiectul, a semnat un memorandum de înțelegere cu autoritățile din Karakalpakstan, o republică autonomă din Uzbekistan. Reprezentanții organizației au purtat deja negocieri cu potențiali investitori din China și Orientul Mijlociu pentru a asigura resursele necesare implementării acestui inel de transport.
Situația energetică din regiune este una complexă, Uzbekistanul fiind un producător și consumator major, însă volumul de gaze extras de companiile industriale a scăzut cu 16,3% în perioada ianuarie-august 2026 față de anul precedent. Pe de altă parte, Tadjikistanul, deși utilizează surse hidro pentru energie electrică, a importat 126,4 milioane de metri cubi de gaz din Uzbekistan în prima jumătate a anului 2026. Kazahstanul deține resurse importante, însă acestea sunt localizate în vestul teritoriului, departe de marile aglomerări urbane, necesitând infrastructură eficientă.
Cooperarea energetică din Asia Centrală urmărește și extinderea legăturilor cu piețele externe, inclusiv cu Azerbaidjanul și Uniunea Europeană. Azerbaidjanul livrează deja gaze către statele membre ale UE prin Coridorul Sudic de Gaze, transporturile însumând 12,5 miliarde de metri cubi în 2025, conform datelor furnizate de Comisia Europeană. Parteneriatele existente, precum cele dintre SOCAR, BP și Uzbekneftegaz, contribuie la consolidarea capacităților de explorare în regiunea Ustiurt.
