În Azerbaidjan au izbucnit manifestări după ce guvernul de la Baku a emis un amendament prin care interzice purtarea hijabului în cadrul școlilor. Decizia vizează direct învățătoarele, profesoarele, dar și elevile și studentele, care nu mai au voie să poarte această ținută vestimentară în cadrul instituțiilor de învățământ. Această măsură a fost luată pentru a respecta principiul secularismului, impunând în schimb utilizarea unor uniforme școlare specifice, stabilite de conducerile fiecărei școli.
Manifestările au dus la confruntări cu forțele de ordine, rezultând în arestarea a 37 de persoane. Protestatarii, format din eleve și profesoare, au manifestat pentru a exprima nemulțumirea față de faptul că noua regulă le împiedică accesul la cursuri în condițiile actuale. În timpul protestelor, au fost auzite strigăte precum „Libertate hijabului”, în timp ce unele eleve au declarat că nu le este permisă intrarea la ore din cauza purtării acestui simbol religios.
Reacțiile împotriva deciziei au fost intense și au inclus gesturi de solidaritate pe rețelele de socializare, unde profesoare și eleve au postat cursuri desfășurate în afara școlilor, purtând hijab. Zahra Hasanova, o învățătoare, a declarat pentru Al Jazeera că se simte rănită de această schimbare, subliniind că alegerea de a purta sau nu hijabul reprezintă o decizie personală. Solidaritatea a fost manifestată și de către elevi și studenți care nu poartă acest simbol religios.
Impactul deciziei a ajuns chiar și în mediul penitenciar, unde jurnalistul Polad Aslanov a început o grevă de foame. Acesta, care a fost condamnat la 113 ani de închisoare pentru înaltă trădare în anul 2020, a transmis prin intermediul soției sale că folosește greva de foame pentru a-și face auzită vocea împotriva încălcării drepturilor constituționale. În același timp, Azerbaijani Press Agency a precizat că anumite haine care reflectă istoria și valorile naționale pot fi purtate doar în cadrul festivităților aprobate de Consiliul Pedagogic.
Azerbaidjan este o țară în care aproximativ 96% din populație se declară de religie islamică, ceea ce face ca aplicarea strictă a principiilor de secularism în spațiul public să fie un subiect de o mare sensibilitate socială. Tensiunile dintre regulile de stat și tradițiile religioare reprezintă un punct de conflict constant în diverse societăți unde religia ocupă un rol central în identitatea majorității cetățenilor.
Contextul social din regiune rămâne unul complex, în care deciziile guvernamentale privind identitatea și tradiția pot genera reacții de opoziție semnificative. În Azerbaidjan, echilibrul dintre statutul de stat secular și practica religioasă a populației rămâne un element de monitorizat în evoluția politică și socială a țării.
