Zeci de mii de tineri din aproximativ 25 de țări europene au ieșit în stradă pentru a manifesta împotriva unor probleme economice și sociale majore. Mobilizarea a avut loc vineri, în piețele centrale ale unor capitale și orașe importante, iar protestele au continuat și sâmbătă. Manifestanții din grupuri de studenți au ales să protesteze în locații precum Marea Britanie, Franța, Spania și Italia, exprimându-și nemulțumirile față de direcția actuală a guvernelor europene.
Principalele motive care au determinat această mișcare a Generației Z includ creșterea costului vieții și mărirea taxelor de școlarizare. Tinerii protestează, de asemenea, împotriva subfinanțării învățământului și a șomajului ridicat, temându-se pentru viitorul lor profesional. Pe lângă aceste aspecte economice, au fost invocate și probleme legate de criza climatică și lipsa de reglementare a inteligenței artificiale. În unele cazuri, manifestanții au criticat și ceea ce au numit complicitatea liderilor în războiul purtat de Israel în Fâșia Gaza.
În Italia, amploarea protestelor a fost susținută de sindicate, cel mai mare dintre acestea, CGIL, care a raportat demonstrații în peste 100 de piețe, inclusiv în Piazza del Duomo din Milano. Maurizio Landini, șeful sindicatului CGIL, a declarat pentru Reuters că cererea pentru schimb este în creștere. Această mobilizare a dus la perturbări ale traficului feroviar sâmbătă, în timp ce în Franța și Spania au avut loc demonstrații specifice împotriva costurilor ridicate ale vieții, iar în Londra studenții au ocupat Piața Parlamentului.
Manifestanții au folosit sloganuri precum „Bani pentru școli, nu pentru război” și „Vrem să ne trăim viața fără costuri mari”, în special în Roma. Adam Powell-Davies, președintele național al Studenților Socialiști, a subliniat că tinerii nu vor rămâne pasivi în timp ce universitățile sunt subfinanțate, în timp ce miliarde sunt direcționate către sectorul militar. Totuși, criticii observă că, deși protestatarii de stânga din Germania, Italia și Marea Britanie critică recrutarea obligatorie și cheltuielile militare, aceștia nu propun soluții concrete pentru a opri amenințările statelor autoritare.
Această val de nemulțumiri a fost observată în ultimul an și în alte regiuni, precum America de Nord sau Sudul Global, deși cererile au variat în funcție de contextul local. Generația Z, definită de o adolescență marcată de pandemia de COVID-19 și de conflicte precum cele din Ucraina, Gaza, Sudan și Iran, manifestă acum împotriva reducerii finanțării serviciilor publice. Există o teamă generalizată că prioritizarea cheltuielilor militare în detrimentul investițiilor sociale va compromite viitorul generațiilor următoare.
Aceste mișeri de protest împotriva sistemelor economice și politice nu reprezintă un fenomen izolat, având rădăcini în evenimente trecute de instabilitate. Nemulțumirile actuale amintesc de mișcarea „Occupy”, care a apărut ca o reacție la criza financiară din 2008. În prezent, experții observă că aceste proteste pot fi utilizate de orientări ideologice radicale, atât de la extrema stângă, cât și de la extrema dreaptă, prin intermediul unor promisiuni populiste care vizează electoratul nemulțumit.