Aproximativ 480.000 de persoane au participat marți la manifestații în Franța, marcând o nouă zi de mobilizare a liceenilor. Cifrele au fost comunicate de intersindicala organizațiilor de studenți și liceeni prin intermediul unui mesaj transmis presei, conform informațiilor furnizate de agențiile France Presse și Reuters. Această nouă etapă a protestelor indică o creștere a numărului de participanți față de mobilizările anterioare din țară.
Mișcarea de protest a început pe 17 septembrie în regiunea pariziană, însă s-a extins rapid în întreaga Franță, primind sprijinul studenților și al unor sindicate. Elevii solicită de peste două săptămâni o finanțare mai generoasă pentru licee, suplimentarea numărului de profesori și îmbunătățirea generală a condițiilor de studiu. Manifestațiile au loc într-un moment critic, odată cu deschiderea dezbaterilor parlamentare privind proiectul de buget pentru reducerea datoriei publice.
În cadrul acestor dezbateri, guvernul propune un buget de 43 de miliarde de euro pentru măsuri de redresare a finanțelor, în încercarea de a gestiona datoria publică ce atinge 112% din produsul intern brut. Impactul asupra sistemului de învățământ este vizibil, Ministerul Educației raportând că marți au fost închise 214 licee. Această cifră este însă mult mai mică decât cele 800 de licee închise în timpul demonstrației de acum o săptămână, menținând un rata de funcționare de 94,2%.
Deși majoritatea manifestanților au mărșluit pașnic, au avut loc confruntări între forțele de ordine și protestatari în Paris, Lyon, Strasbourg și Nantes, unde poliția a folosit gaze lacrimogene. În Paris, un automobil a fost incendiat, iar la Lyon autoritățile au cerut anularea unui marș după ce un grup de indivizi a vandalizat magazine și o benzinărie. Jean-Luc Melenchon, candidatul partidului Franța Nesupusă, a participat la unul dintre cortegii, acuzând presa că subestimează brutalitatea poliției.
Contextul politică este marcat de tensiuni, în pragul alegerilor prezidențiale care ar putea aduce la putere primul guvern de extremă dreapta de după Al Doilea Război Mondial. Marine Le Pen a condamnat violența și a cerut ca cei care au avariat liceele să plătească reparațiile, măsură susținută de un proiect de lege prezentat de guvern. Această polarizare socială crește incertitudinea în Franța, pe măsură ce mișcarea de protest continuă să câștige teren în societate.
Aceste manifestări de amploare se încadrează într-un climat de instabilitate socială ce poate influența rezultatele electorale viitoare. În Franța, tensiunile dintre mișcările de protest și autorități sunt adesea amplificate de dezbaterile privind politicile de austeritate și gestionarea bugetului de stat, elemente care afectează direct sectorul public și serviciile de bază.
