O mișcare de protest fără precedent afectează în prezent mai mult de un sfert din liceele din Franța, după ce evenimentele declanșate în a doua parte a lunii septembrie în suburbiile Parisului au escaladat rapid. Cei care au inițiat acțiunile au pornit de la nemulțumiri legate de problemele din sistemul de educație, însă protestele au început să devină violente pe măsură ce s-au extins în întreaga țară. Guvernul francez a acuzat extrema stângă de instigarea liceenilor la revoltă.
Momentul zero al acestui conflict a avut loc la liceul Saint-Exupéry din Créteil, în zona metropolitană a Parisului, Île-de-France. Pe 17 septembrie, profesori din acest liceu au protestat împotriva lipsei de resurse și de personal, moment în care elevii s-au solidarizat cu aceștia și au blocat instituția a doua zi. Ulterior, pe 21 septembrie, protestele au izbucnit și la alte licee din Île-de-France, iar după o săptămână mișcarea s-a extins la peste 400 de licee din întreaga țară.
Până la sfârșitul celei de-a doua săptămâni de proteste, peste 1000 de licee din cele 3700 existente în Franța fuseseră afectate, mișcarea ajungând și în universități. Mobilizarea a fost facilitată în principal de rețelele de socializare precum TikTok, Snapchat, Instagram și WhatsApp, unde mulți participanți s-au organizat independent. Direcția de informații a Prefecturii de Poliție din Paris a semnalat că pe TikTok au circulat postere pentru blocaje, unele fiind generate chiar cu ajutorul inteligenței artificiale.
Violențele au crescut semnificativ la sfârșitul lunii septembrie, prin incendieri de pubele, distrugeri și confruntări cu forțele de ordine. La data de 2 octombrie, 735 de instituții fuseseră afectate, iar autoritățile au anunțat reținerea a 1.747 de persoane. Un incident grav a avut loc la Tours, unde un licean și-a pierdut capacitatea de a vedea cu un ochi în urma impactului unui proiectil non-letal folosit de poliție, fapt investigat de Inspecția Generală a Poliției Naționale.
Guvernul a susținut că mișcarea este instrumentată politic de către partidul La France Insoumise și aripile sale de ultra-stânga. În timp ce unii elevi au primit pliante ale mișcării de tineret a Partidului Comunist, liderul LFI, Jean-Luc Mélenchon, a susținut că protestele sunt auto-organizate și că partidul promovează metode nonviolente. Deși prezența unor aleși LFI la liceele blocate este documentată, datele sugerează că mișcarea a început ca o mobilizare spontană a tinerilor împotriva claselor aglomerate și a deficitului de cadre.
Aceste tipuri de mobilizări ale liceenilor au un precedent istoric important în Franța, fiind observate încă din anii '60 prin celebrele proteste din mai 1968. Alte mișcări ample au avut loc în 2006, împotriva Contractului Primului Angajament, și în 2016, în contextul reformei muncii. Această tradiție a protestelor tinerilor arată că blocarea instituțiilor de învățământ este o formă de acțiune recunoscută în cadrul societății franceze.
