O serie de manifestări de amploare au izbucnit în diverse orașe din Germania, în care elevii protestează împotriva posibilității revenirii la serviciul militar obligatoriu. Peste 100 de proteste au fost anunțate pe întreg teritoriul țării, incluzând centre urbane majore precum Hamburg, Berlin și Frankfurt. Manifestanții acuză autoritățile germane de pregătirea unei reintroduceri treptate a recrutării forțate, în contextul eforturilor Berlinului de a crește numărul de efective în cadrul armatei Bundeswehr.
În Hamburg, protestatarii au folosit pancarte și steaguri cu mesaje precum „Nu vom participa la războaiele voastre”, exprimându-și refuzul de a fi implicați în conflicte. Unul dintre organizatorii acțiunilor de stradă a subliniat că guvernul federal manifestă o intenție serioasă de a relua treptat serviciul militar obligatoriu. Tensiunile au crescut după ce tineri din Kiel și Flensburg au primit convocări oficiale pentru controale medicale, în ciuda faptului că aceștia au declarat clar că refuză înrolația în armată.
Noul sistem de recrutare militară, care urmează să fie implementat, se bazează inițial pe voluntariat, însă cadrul juridic permite introducerea serviciului obligatoriu dacă securitatea se deteriorează sau dacă lipsesc voluntarii. Începând cu anul 2026, tinerii care împlinesc 18 ani vor primi un chestionar oficial pentru a verifica interesul pentru armată. Completarea acestui document este obligatorie pentru bărbați, în timp ce pentru femei participarea rămâne voluntară, fiind parte din noul sistem de evidență militară.
Bărbații vizați de acest proces vor fi obligați să treacă printr-un examen medical pentru a stabili aptitudinea fizică, chiar dacă au declarat în chestionar că nu sunt interesați de serviciul militar. Ministerul Apărării german a precizat că această obligație de examinare se aplică tuturor bărbaților supuși serviciului militar născuți după 31 decembrie 2007. Din luna iulie, aproximativ 1.000 de tineri de 18 ani care nu și-au exprimat interesul pentru armată au parcurs deja aceste controale medicale.
Politicile de apărare ale Germaniei urmăresc o creștere rapidă a capacității militare, sub îndrumarea cancelarului Friedrich Merz, care a pus consolidarea Bundeswehr pe primul plan. Berlinul își propune, până în anul 2035, să ajungă la un număr de cel puțin 260.000 de militari activi și 200.000 de rezerviști. În prezent, armata germană dispune de aproximativ 186.000 de militari, ceea ce explică necesitatea de a extinde efectivele prin noul mecanism de recrutare și de evidență.
Serviciul militar obligatoriu fusese suspendat anterior în Germania în anul 2011, în timpul mandatului cancelarului Angela Merkel. Decizia de a reveni la o structură militară mai extinsă vine într-un context geopolitic marcat de războiul declanșat de Rusia în Ucraina și de presiunea de a respecta angajamentele în cadrul NATO, ceea ce forțează guvernul să analizeze noi metode de recrutare.
