O serie de manifestații de amploare sunt programate pentru miercuri în Grecia, implicând elevi, studenți, profesori și funcționari publici. Acțiunile de protest vizează în principal costul ridicat al vieții și dificultățile economice pe care le întâmpină populația. Manifestările sunt estimate să aibă loc la mijlocul zilei, în orașele principale, Atena și Salonic, fiind comparate de organizatori cu mișcările sociale recente din Franța.
În orașul Salonic, zeci de studenți au început deja să monteze corturi marți seara, pe o stradă pietonală, pentru a semnala gravitatea situației. Aceasta reprezintă a doua mobilizare într-un interval de o săptămână, având ca obiectiv principal denunțarea costurilor exorbitante ale locuințelor, care îi afectează în mod special pe tinerii studenți. Katia Koubousidou, președinta studenților la filosofie și pedagogie de la Universitatea Aristotel din Salonic, a declarat că cererea lor principală este pentru o educație publică și gratuită.
Pe lângă sectorul educațional, funcționarii publici au decis să se alăture protestelor. Confederația funcționarilor publici Adedy a solicitat oprirea activității începând cu ora 11:00, local, și organizarea unei manifestații în Atena. Această organizație cere creșteri salariale și un sprijin substanțial pentru profesori, subliniind dificultățile economice. Pe bannerele desfășurate în Salonic, manifestanții au scris mesaje care fac legătura între problemele din Grecia și cele din Franța, invocând aceeași luptă pentru educație.
Sectorul școlar de la nivel de liceu este, de asemenea, în alertă, cu profesori și elevi care protestează împotriva deficitului de personal și a lipsei infrastructurii. Conform uniunii sindicale Olme, în școlile din Grecia lipsesc în prezent 15.000 de profesori. Această situație este agravată de faptul că, deși salariul minim a crescut de la criza financiară, acesta nu depășește pragul de 920 de euro net, ceea ce limitează puterea de cumpărare a cetățenilor.
Guvernul conservator condus de Kyriakos Mitsotakis încearcă să distanțeze Grecia de violențele observate în Franța. Prim-ministrul a declarat că țara nu se va mai întoarce la perioada marilor frământări sociale din timpul crizei financiare, caracterizată prin măsuri de austeritate. Totuși, presiunea socială rămâne ridicată, în condițiile în care resursele alocate educației sunt semnificativ sub media europeană, reflectând o discrepanță între nevoile sistemului și bugetul disponibil.
Din punct de vedere statistic, Grecia alocă pentru educație un procent de 3,3% din PIB, conform datelor Eurostat. Această cifră este considerabil mai mică decât media Uniunii Europene, care se situează la nivelul de 4,7%. Această diferență de finanțare contribuie la presiunea exercitată asupra sistemului de învățământ și la cererile de creștere a cheltuielilor publice din partea sindicatelor și a studenților.
