Manifestații de amploare au izbucnit în Grecia, în orașele Atena și Salonic, implicând studenți, elevi, profesori și funcționari publici. Această mobilizare socială a fost organizată ca un protest direct împotriva costului ridicat al vieții, care afectează numeroase categorii de cetățeni. Protestatarii au făcut o paralelă clară cu situația actuală din Franța, subliniind problemele comune pe care le înfruntă societățile europene în acest moment de criză economică.
În cadrul acțiunilor de protest, zeci de studenți au ales să monteze corturi marți seara, în piața Syntagma, chiar în fața Parlamentului din Atena, precum și pe o stradă pietonală din Salonic. Aceasta reprezintă a doua mobilizare desfășurată într-o singură săptămână, concentrându-se în special pe impactul costurilor mari ale locuințelor asupra studenților. Confederația funcționarilor publici Adedy a solicitat, de asemenea, oprirea activității de la ora locală 11:00 pentru a organiza o manifestație în capitală.
Katia Koubousidou, președinta studenților de la filosofie și pedagogie de la Universitatea Aristotel din Salonic, a declarat că situația a devenit insuportabilă din cauza costului exorbitant pentru studii. Ea a menționat că, la fel ca în Franța, cererea este pentru o educație publică și gratuită, promițând că nu va fi o mobilizare izolată. Pe unele bannere din Salonic au fost scrise mesaje care indicau faptul că Grecia și Franța se confruntă cu aceleași probleme și același dușman.
Pe de altă parte, guvernul conservator din Grecia încearcă să evite orice paralelă cu violențele din Franța. Premierul Kyriakos Mitsotakis a susținut că Grecia nu se va mai întoarce niciodată la perioada marilor frământări sociale care au caracterizat criza financiară anterioară. Totodată, protestele au evidențiat și problemele sistemului de învățământ, unde sindicatul profesorilor de liceu Olme a semnalat un deficit de 15.000 de profesori și o infrastructură deficitară.
Problemele economice sunt accentuate de faptul că salariul minim din Grecia nu depășește 920 de euro net, deși acesta a crescut de la perioada crizei financiare. Elevii și profesorii de liceu solicită acum o alocare mai mare de fonduri publice pentru sectorul educației. Această presiune socială vine într-un context în care resursele alocate acestui sector sunt semnificativ mai mici decât în restul continentului european.
Din punct de vedere statistic, Grecia alocă sectorului educației un procent de 3,3% din PIB, conform datelor furnizate de Eurostat. Această cifră este considerabil sub media Uniunii Europene, care se situează la un nivel de 4,7%. Această discrepanță financiară explică, parțial, dificultățile de resurse și deficitul de personal raportat de sindicatele din țară.
