Peste 1.000 de persoane s-au adunat miercuri seara în fața sediului Comisiei Electorale Republicane (RIK) din Belgrad pentru a manifesta. Protestatarii au reacționat împotriva noilor restricții aplicate votului sârbilor rezidenți în străinătate, în contextul alegerilor parlamentare anticipate programate pentru data de 25 octombrie. Manifestanții au solicitat în mod direct anularea unor decizii recente, argumentând că acestea complică și limitează exercitarea dreptului de vot de către cetățenii sârbi care locuiesc în afara granițelor țării.
Modificările procedurale au fost implementate de comisia electorală la începutul acestei săptămâni, vizând locațiile secțiilor de votare. Acestea, situate în principal în cadrul ambasadelor și consulatelor, au fost reconfigurate, ceea ce îi obligă pe mulți alegători să parcurgă distanțe mult mai mari pentru a putea vota. Comisia, care este dominată de membri loiali partidului SNS, a justificat aceste schimbări menționând că au fost efectuate pe baza unor recomandări primite de la Ministerul de Externe.
Regulamentul nou introduce și alte dificultăți logistice, precum funcționarea secțiilor de votare după ora Serbiei. Această măsură are un impact direct asupra alegătorilor din zone geografice îndepărtate, cum este Australia, unde aceștia vor fi nevoiți să voteze în timpul nopții. Tensiunile sunt ridicate, având în vedere că peste 100.000 de sârbi stabiliți în străinătate s-au înscris pentru a vota, o cifră semnificativ mai mare decât cei aproximativ 40.000 de alegători înregistrați la ultimele alegeri parlamentare din 2023.
Alegerile din 25 octombrie reprezintă un moment critic pentru opoziția condusă de studenți, care încearcă să conteste hegemonia partidului de guvernământ, Partidul Progresist Sârb (SNS). Partidul este condus de Aleksandar Vuèić, o figură centrală în politica sârbă din anul 2012 încoace. Aleksandar Vuèić a demisionat recent din funcția de președinte pentru a conduce campania electorală a partidului său, având ca obiectiv principal trecerea către funcția de prim-ministru.
Mișcarea studențească care conduce aceste proteste a luat avânt în urma evenimentelor tragice din noiembrie 2024, când o copertină de gară s-a prăbușit în Novi Sad. Accidentul a provocat moartea a 16 persoane și a declanșat luni de zile de manifestații de amploare la nivel național. Criticii guvernamentali au acuzat autoritățile de corupție și neglijență în gestionarea infrastructurii, transformând acest dezastru într-un motor de mobilizare politică împotriva regimului actual.
Aceste manifestări de la Belgrad se înscriu într-un context de instabilitate politică marcată de cereri de reformă și contestări ale modului în care sunt organizate procesele electorale. Tensiunile dintre opoziție și partidul de guvernământ au crescut constant, reflectând o polarizare profundă în societatea sârbă, în special după incidentul de la gară din Novi Sad, care a afectat încrederea publicului în instituțiile statului.
