Mii de tineri s-au adunat în Piața Slavija din centrul Belgradului pentru o a treia mare adunare electorală, marcată de fluierături și scandări. Această mobilizare masivă are loc chiar în ajunul scrutinului parlamentar anticipat de duminică, într-un context de tensiune politică extremă. Manifestanții, veniți din toate colțurile țării, își manifestă susținerea pentru Lista Studențească (Studenti pobeđuju), o mișcare care vizează încheierea perioadei de peste 14 ani de conducere a Partidului Progresist Sârb (SNS).
În timp ce studenții au transmis mesaje de pace pe străzile capitalei, Aleksandar Vučić a organizat un miting paralel la sala sporturilor Ranko-Žeravica. Președintele, care a demisionat din funcția de șef al statului pentru a candida la postul de prim-ministru, a acuzat protestele de a fi o încercare de lovitură de stat ghidată din străinătate. Liderul sârb și-a îndemnat susținătorii să meargă la vot pentru a proteja statul, într-o atmosferă de confruntare directă între cele două tabere politice.
Criza politică actuală din Serbia a pris prindere după tragedia din 1 noiembrie 2024, când prăbușirea copertinei gării din Novi Sad a ucis 16 persoane. Acest eveniment tragic, atribuit corupției administrative, a transformat comemorările în proteste de masă, culminând în martie 2025 cu o manifestare de peste 325.000 de oameni. Această mișcare a determinat demisia prim-ministrului și impunerea alegerilor parlamentare anticipate, sub presiunea unei generații care propune o platformă unificată de profesori, medici și ingineri.
Sondajele recente citate de cotidianul Blic indică o competiție strânsă între forțele politice în pragul acestui scrutin major. Lista condusă de Aleksandar Vučić deține 47,4% din opțiunile de vot, însă Lista Studențească a reușit să ajungă la un nivel de 40%. Participarea la vot este estimată la aproximativ 64,7%, ceea ce face ca rezultatele finale să fie extrem de imprevizibile. Opoziția studențească folosește o rețea digitală de 900 de influenceri pentru a contracara controlul mediatic al puterii.
Eforturile de mobilizare digitală sunt semnificative, având o acoperire de peste 40 de milioane de urmăritori prin rețelele sociale. Deși 24 de organizații ale societății civile au subliniat riscurile legate de abuzul de resurse publice și presiunile mediatice, mișcarea a reușit să schimbe dezbaterea publică. Această strategie digitală a permis studenților să pună sub semnul întrebării hegemonia regimului actual, transformând campania într-una axată pe statul de drept și pe integritatea instituțiilor de stat.
Această situație de instabilitate din Serbia se înscrie într-un context european de neliniște socială crescută. În alte state europice, valuri de nemulțumire au dus la confruntări masive între protestatari și forțele de ordine, fenomen observat și în Italia sau Belgia. Tensiunile sociale rămân un factor de volatilitate major în regiune, influențând modul în care cetățenii interacționează cu instituțiile de guvernare și forțele de securitate în timpul perioadelor electorale.
