Protestele violente care afectează Albania de șase zile au ajuns la un nou punct critic duminică, 18 octombrie. Mii de persoane s-au adunat în fața Ministerului Educației din Tirana, generând confruntări dure cu forțele de ordine. Manifestanții au aruncat cu pietre în poliție, forțând autoritățile să utilizeze gaze lacrimogene, tunuri cu apă și gloanțe de cauciuc pentru a dispersa mulțimea din centrul capitalei.
Premierul Edi Rama a refuzat să demisioneze, susținând că obiectivul de aderare la Uniunea Europeană este cel care este atacat, nu guvernul său. Într-un discurs transmis pe Facebook, acesta a declarat că nu este contestată majoritatea guvernamentală, ci o misiune națională. Rama a încercat să deschidă o cale de dialog cu studenții, însă a subliniat că aceste evenimente reprezintă o amenințare directă la adresa aspirațiilor europene ale țării.
Manifestanții, conduși de studenți nemulțumiți de corupția guvernamentală, lipsa locurilor de muncă și standardele slabe din educație, au provocat distrugeri semnificative. Aceștia au incendiat clădiri guvernamentale și bănci, au spart vitrinele magazinelor și au atacat vehiculele poliției. Conform datelor oficiale furnizate de poliție, până în prezent, 388 de persoane au fost puse sub acuzare pentru diverse infracțiuni comise în timpul acestor manifestări violente.
Edi Rama a sugerat că există influențe externe în organizarea acestor proteste, menționând un presupus atac cu dronă asupra biroului său. Premierul a declarat că tinerii sau minorii nu ar putea fi în spatele unui astfel de plan, numind acțiunile ca fiind o „mână străină”. În ciuda scandalurilor de corupție, Rama, aflat la putere din 2013, susține că guvernul său a realizat progrese importante în combaterea acestui fenomen.
Situația de instabilitate din Albania apare într-un context regional tensionat, în care Albania și Muntenegru conduc grupul de țări din Balcani care urmăresc integrarea în Uniunea Europeană. Aceste state țintesc oficial integrarea până în anul 2030. Totodată, evenimentele din Albania coincid cu o perioadă de agitație socială și în alte țări europene, reflectând o perioadă dificilă pentru stabilitatea politică regională.
În paralel, Franța se confruntă cu un val masiv de proteste naționale cauzate de creșterea costului vieții și măsurile de austeritate. Sâmbătă, peste 1.200 de persoane au fost arestate în Franța, iar 150 de polițiști au fost răniți în urma confruntărilor. Manifestările franceze au inclus distrugerea unor clădiri publice, precum primăria din Limoges, și atacuri asupra magazinelor de lux și supermarketurilor.
