Alegerile parlamentare anticipate din Kosovo, desfășurate pe 7 iunie, au fost marcate de o organizare tehnică ordonată, însă au prezentat probleme structurale semnificative. Deși procesul electoral a fost gestionat profesionist de către administrația locală, raportul prezentat de APCE subliniază existența unor dezechilibre care au afectat echitatea competiției. Observatorii au identificat utilizarea resurselor administrative în avantajul partidului aflat la guvernare, alături de o scădere marcată a participării la vot.
Un aspect critic evidențiat de raportul raportorului Iulian Bulai este transformarea resurselor publice în instrumente de campanie. Guvernul interimar a anunțat, chiar înainte de scrutin, plăți financiare pentru anumite categorii de cetățeni și subvenții pentru rutele aeriene utilizate de diasporă. Această utilizare a fondurilor publice este considerată de delegație ca fiind o măsură care estompează granița dintre politica publică și interesul electoral, oferind un avantaj nejustificat celor aflați la putere.
Campania electorală a fost afectată grav de tehnologia digitală, fiind raportate 56 de incidente online în primele cinci zile de activitate. Dintre acestea, 35 au fost clasificate drept discurs instigator la ură, iar aproape jumătate dintre aceste atacuri au vizat femei implicate în viața politică. Raportul menționează utilizarea de tip deepfake, imagini manipulate și șantaj, subliniind necesitatea unor reglementări penale mai stricte pentru a combate violența cibernetică și dezinformarea prin inteligență artificială.
Participarea alegătorilor a suferit o scădere drastică, ajungând la 37,03%, o cifră mult sub nivelurile înregistrate la scrutinurile din februarie 2025 și decembrie 2025. Această evoluție negativă este atribuită unei oboseli electorale, cauzată de faptul că cetățenii au fost chemați la urne de trei ori în aproximativ 16 luni. În plus, accesibilitatea secțiilor de vot a rămas incompletă, deoarece circa 19% dintre centrele de votare nu ofereau condiții adecvate pentru persoanele cu dizabilități fizice.
Din punct de vedere al reprezentării, deși 34% dintre cei 917 candidați certificați au fost femei, prezența acestora în dezbaterile televizate a fost de doar 20%. Raportul indică o discrepanță între legea privind egalitatea de gen, care prevede o reprezentare de 50%, și legea electorală, ce stabilește o cotă minimă de 30% pe liste. Această problemă juridică a fost deja sesizată la nivelul Curții Constituționale, dar nu a fost soluționată până la finalizarea raportului.
Monitorizarea proceselor electorale în regiunea Balcanilor este un instrument esențial pentru stabilitatea instituțională, oferind evaluări tehnice asupra respectării standardelor democratice. În cazul Kosovo, raportul APCE subliniază că succesul nu depinde doar de rezultatul votului, ci de capacitatea partidelor de a ajunge la compromisuri pentru a transforma rezultatele electorale în instituții funcționale, evitând blocajele politice repetate.
