Politologul Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford, avertizează că lumea se confruntă cu o schimbare de paradigmă în care puterea se mută de la guverne către companii de tehnologie. În timp ce statele democratice sunt adesea blocate în procese birocratice, Rusia utilizează o strategie de „epistemic warfare”. Această formă de război cognitiv nu urmărește doar impunerea unei versiuni de realitate, ci distrugerea capacității societăților de a mai identifica adevărul în fața manipulării.
Această nouă tactică rusească se bazează pe slăbirea încrederii în orice sursă de informație, transformând orice probă sau instituție într-una suspectă. Corneliu Bjola explică faptul că, prin această metodă, societățile își pierd capacitatea de a ajunge la judecăți comune. Un exemplu concret este incidentul dronelor rusești în spațiul aerian al Poloniei din septembrie 2025, unde dezinformarea a încercat să schimbe sensul politic al atacului, mutând responsabilitatea de la agresor către țara atacată.
Tehnologia de ultimă oră, în special inteligența artificială, amplifică aceste operațiuni prin producerea industrială de mesaje persuasive și adaptate la profilul unor categorii precise de public. Corneliu Bjola subliniază că procesul include colectarea datelor, profilarea și distribuirea de conținut care vizează vulnerabilitățile comportamentale. În România, efectele sunt vizibile prin faptul că o parte a populației pare să susțină narațiunile propagandei rusești, ceea ce indică o vulnerabilitate în fața influenței Kremlinului.
O altă problemă majoră este dependența strategică a statelor de infrastructuri private din Silicon Valley, precum serviciile Starlink. Corneliu Bjola menționează că deciziile luate în board-urile companiilor de tehnologie pot avea consecințe directe pe câmpul de luptă sau asupra circulației informației. Această situație creează o vulnerabilitate, deoarece guvernele exercită un control limitat asupra unor instrumente esențiale pentru comunicare, procesarea datelor și chiar capacități militare.
În ceea ce privește România, Corneliu Bjola identifică lipsa unei viziuni politice integrate ca fiind principala slăbiciune în fața amenințărilor hibride. Deși există resurse și tehnologie, lipsa unei strategii de comunicare coerente și a unei voințe politice de a trata aceste atacuri ca pe amenințări de durată limitează capacitatea de răspuns. Expertul menționează că evenimentul electoral din 2024, marcat de ascensiunea lui Călin Georgescu pe TikTok, a demonstrat cât de rapid pot fi depășite instituțiile statului.
Contextul geopolitic actual este marcat de o tensiune crescută și de o monitorizare intensă a actorilor internaționali. În timp ce Rusia își intensifică operațiunile de dezinformare, alte evenimente globale, precum restricțiile impuse de Iran în Golful Persic sau evoluțiile comerciale din SUA, contribuie la un climat de incertitudine globală. Această complexitate necesită o reziliență cognitivă sporită și o cooperare strânsă între stat, presă și universități pentru a proteja integritatea proceselor democratice.
