Cetățenii Elveției votează duminică o inițiativă cetățeană care vizează consolidarea neutralității țării prin Constituție. Propunerea, susținută de dreapta naționalistă, urmărește să interzică orice alianță cu organizații militare și să excludă adoptarea de sancțiuni economice împotriva unor țări terțe, cu excepția celor aprobate de ONU. Deși secțiile de votare sunt deschise doar duminică dimineața, deoarece majoritatea alegătorilor votează prin corespondență, primele rezultate oficiale sunt așteptate în cursul după-amiezii.
Inițiativa este susținută de organizația suveranistă Pro Suisse și de partidul naționalist de dreapta UDC. Céline Amaudruz, vicepreședintă a UDC și deputată, a declarat că Elveția trebuie să fie un „punct alb” prin neutralitate perpetuă și înarmată pentru a putea asigura pacea și diplomația. Pe de altă parte, Moscova a salutat această mișcare, acuzând Berna că și-a abandonat neutralitatea prin alinierea la sancțiunile Uniunii Europene impuse după invazia rusă în Ucraina.
Guvernul și susținătorii unei neutralități flexibile adoptă o poziție diferită față de această propunere. Ministrul elvețian al Afacerilor Externe, Ignazio Cassis, a menționat că neutralitatea a fost întotdeaurea utilizată cu o anumită marjă de manevră și nu înseamnă ignorarea încălcărilor normelor internaționale. Această abordare a permis Elveției să colaboreze cu NATO fără a deveni membră a organizației și să adopte sancțiuni europene împotriva Rusiei, fapt ce a pus în discuție natura neutralității elvețiene.
Sondajele de opinie recente indică faptul că inițiativa ar putea fi respinsă de către alegători. Ultimele chestionare publicate săptămâna trecută arată că o largă majoritate, cu peste 60%, este împotrivă, aliniindu-se astfel poziției guvernului. Pe lângă această temă majoră, cetățenii votează și o altă inițiativă care propune creșterea autosuficienței alimentare de la 42% în 2024 la 70% în zece ani, un obiectiv pe care principalele partide îl consideră nerealist.
Neutralitatea Elveției este un concept profund înrădăcinat, fiind consacrată în Constituția federală încă din anul 1848. Această politică de neimplicare în conflictele dintre state terțe a fost pilonul stabilității țării alpine timp de câteva secole. Totuși, implicarea Elveției în procesul de sancționare a Moscovei și mandatul său de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru perioada 2023-2024 au reactivat dezbaterile privind limitele acestui statut juridic.
În prezent, dezbaterea politică din Elveția este marcată de o polarizare între modelul de neutralitate riguroasă, cerut de suveraniști, și cel de neutralitate adaptabilă, susținut de autorități. Rezultatele votului de astăzi vor determina dacă țara va rămâne un actor cu capacitate de manevră în contextul geopolitic actual sau dacă va impune constrângeri constituționale mult mai stricte în ceea ce privește relațiile sale cu organizațiile internaționale și regimurile externe.
