Alegătorii din Slovenia au respins, printr-un referendum cu caracter obligatoriu, o lege care viza extinderea competențelor comisiilor parlamentare de anchetă. Conform rezultatelor parțiale, după numărarea a 99% din sufragii, 51% dintre cetățeni au votat împotrivă reformei, în timp ce 49% au optat pentru implementarea acesteia. Rezultatul reprezintă o lovitură politică pentru guvernul condus de Janez Jansa, care susținea proiectul de lege.
Proiectul de reformă ar fi permis persoanelor convocate pentru a depune mărturie în fața comisiilor parlamentare de anchetă să fie obligate să se prezinte imediat. În cazul în care legea ar fi fost adoptată, acești cetățeni nu ar fi putut contesta convocarea în fața unei instanțe până la încheierea lucrărilor comisiei. Opoziția a criticat dur această măsură, denunțând crearea unei „poliții politice” care ar putea constrânge indivizii să divulge informații sensibile.
Liderul opoziției, Robert Golob, a declarat că acest proces a reprezentat un test al rezilienței democrației slovene. Acesta a avertizat că opoziția va încerca să expună în fața publicului toate tendințele către un sistem autoritar, menționând că procesul nu va fi unul ușor. Janez Jansa, un veteran al politicii și admirator al lui Donald Trump, a revenit la putere după ce Robert Golob nu a reușit să formeze un guvern după alegerile din martie.
În ciuda predicțiilor analiștilor privind o prezență scăzută la urne, participarea a fost de 53,7% dintre alegătorii înscriși. Aceasta constituie cea mai mare prezență înregistrată vreodată la un referendum în Slovenia, conform datelor parțiale. În paralel, populația a adoptat alte trei referendumuri fără caracter obligatoriu, printre care una viza eliminarea taxei pentru serviciul public de audiovizual, iar celelalte două au vizat dreptul de vot al rezidenților străini și condiționarea ajutoarelor pentru șomeri.
Guvernul condus de Janez Jansa a promins un stat mai puțin costisitor, dar de o calitate mai bună, propunând eliminarea unor posturi din funcția publică și reducerea finanțării ONG-urilor. Slovenia se va întoarce la vot de încă două ori până la finalul anului. În noiembrie vor avea loc alegerile locale și un nou referendum convocat de sindicatele din țară pentru a bloca un alt proiect de lege al guvernului.
Referendumurile reprezintă instrumente de participare directă în democrațiile europene, fiind utilizate pentru a valida sau respinge decizii legislative majore. În Slovenia, aceste procese de vot pot influența direct structura puterii politice și modul în care instituțiile de control funcționează. Utilizarea referendumului obligatoriu subliniază importanța consultării directe a cetățenilor în momente de tensiune politică între guvern și opoziție.
