Republica Moldova traversează o criză demografică majoră, fiind țara care înregistrează cea mai mare scădere procentuală a populației din Europa în perioada 2005–2024. Conform Raportului mondial privind migrația 2026, elaborat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), declinul demografic al țării a ajuns la aproximativ 25%. Această evoluție negativă este bazată pe estimările Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale al Organizației Națiunilor Unite (UN DESA) și plasează țara în fruntea clasamentelor europene de depopulare.
Situația din Republica Moldova depășește în termeni de pierdere a numărului de locuitori alte state din regiune, precum Bosnia și Herțegovina, unde scăderea a fost de circa 24%, sau Ucraina, care a înregistrat un declin de aproximativ 22%. Raportul OIM subliniază că șapte dintre cele 20 de țări europene incluse în comparația respectivă au suferit reduceri ale populației. În contrast, alte state europene au funcționat ca poli de atracție, Luxemburg înregistrând o creștere de 47%, Islanda de 34%, Malta de 31% și Irlanda de aproape 30%.
Factorii principali care alimentează această tendință negativă sunt emigrația masivă și natalitatea redusă, fenomene care pun presiune pe structura socială a statelor din estul continentului. Pentru Republica Moldova, plecarea cetățenilor în străinătate reprezintă o provocare de lungă durată, afectând atât numărul total de locuitori, cât și dimensiunea populației active. Acest proces de migrație poate limita capacitatea economiei de a susține dezvoltarea pe termen lung și poate afecta direct veniturile bugetare ale statului.
Scăderea numărului de nașteri contribuie, la rândul ei, la îmbătrânirea populației și la diminuarea generațiilor care intră pe piața muncii. Pe termen lung, această combinație de factori poate amplifica presiunile asupra sistemului de pensii, a serviciilor medicale și a finanțelor publice. În cazul Ucrainei, raportul menționează că declinul a fost accentuat de invazia rusă pe scară largă, care a determinat milioane de persoane să își părăsească țara, demonstrând că conflictele armate pot accelera pierderile demografice.
Perspectivele pe termen lung rămân îngrijorătoare, deoarece Republica Moldova, alături de Bosnia și Herțegovina și Lituania, ar putea pierde încă 20% din populație în următorii 30 de ani. O astfel de evoluție ar putea limita disponibilitatea forței de muncă și ar putea îngreuna atragerea investițiilor în sectoarele care necesită personal calificat. În zonele rurale, plecarea tinerilor poate accelera depopularea și poate reduce accesul la servicii esențiale, în condițiile în care baza de contribuabili se restrânge constant.
Evoluția demografică globală evidențiază o divergență majoră între regiuni, în timp ce statele din Africa și Asia continuă să înregistreze creșteri ale populației, Europa se confruntă cu o reducere a numărului de locuitori. Această tendință de depopulare în Europa impune găsirea unor soluții pentru deficitul de forță de muncă și pentru susținerea sistemelor sociale, într-un context în care statele cu populație în creștere se concentrează pe gestionarea infrastructurii și a locurilor de muncă.
