Marile lanțuri de magazine comerciale încep să își revizuiască strategia privind utilizarea sistemelor de self-checkout, fiind descurajate de defecțiunile tehnice frecvente și de pierderile masive de marfă. Deși aceste case de marcat rapide au fost promovate ca o soluție pentru reducerea timpului de așteptare și a costurilor cu personalul, realitatea globală indică faptul că ele nu garantează întotdeauna eficiența promisă. Retailerii se confruntă cu o creștere a costurilor necesare pentru angajații de pază care trebuie să supravegheze aceste zone.
Un raport Voice of the Retail Industry Survey 2026, bazat pe răspunsurile a 340 de operatori din retail din SUA, evidențiază o scădere a interesului pentru aceste tehnologii. Conform datelor, doar 36% dintre respondenți au indicat intenția de a investi în sisteme self-checkout în anul 2026, o scădere semnificativă față de pragul de 43% înregistrat în 2025. Această evoluție apare într-un context în care 75% dintre participanți intenționează să își majoreze cheltuielile pentru tehnologie în următoarele 12 luni.
Problemele tehnice reprezintă un obstacol major în utilizarea acestor aparate de autoservire. Deși mulți consumatori consideră că aceste sisteme sunt mai rapide, un sondaj realizat de Raydiant în rândul a 1.000 de americani a arătat că 67% dintre aceștia au întâmpinat defecțiuni ale caselor self-checkout. Experiența de cumpărare este adesea îngreunată de erori de scanare, probleme la cântărirea produselor sau blocaje ale sistemului, ceea ce necesită intervenția constantă a angajaților pentru a rezolva erorile.
Pierderile de inventar reprezintă o altă cauză critică pentru retragerea acestor sisteme din magazine. Produsele pot fi scanate greșit sau pot rămâne neplătite, fie în mod intenționat, fie accidental, ceea ce obligă magazinele să mențină personal dedicat pentru verificarea tranzacțiilor. În SUA, compania Dollar General a eliminat sistemele self-checkout din aproximativ 12.000 de magazine în prima parte a anului 2024, invocând pierderile de inventar și decidând să păstreze aceste tehnologii doar în locații cu volum mare de vânzări.
Sondajul menționat a vizat în principal operatori din magazine de proximitate, băcănii și magazine de băuturi, care dețin cel mult 16 locații. Din acest motiv, rezultatele reflectă perspectiva comercianților mici și mijlocii din SUA și nu pot fi extrapolate automat la întregul sector de retail internațional. Această limitare este importantă pentru înțelegerea modului în care marile lanțuri globale ar putea decide să își modifice structura de operare în magazinele de mari dimensiuni.
În România, se observă o atenție sporită acordată prevenirii furturilor în magazine, prin utilizarea dispozitivelor antifurt pentru anumite categorii de produse. În unele locații, se practică limitarea caselor automate la cumpărături de dimensiuni reduse. Această tendință reflectă nevoia retailerilor de a echilibra rapiditatea tranzacțiilor cu necesitatea de a controla pierderile de marfă și de a asigura securitatea inventarului disponibil în rafturi.
