O rețea financiară susținută de Kremlin, identificată sub numele de A7, a introdus cel puțin 6,9 miliarde de dolari în sistemul bancar internațional. Această operațiune a fost facilitată de Ilan Șor, un fugar moldovean care a fost condamnat anterior pentru fraudarea băncii naționale a R.Moldova cu suma de 1 miliard de dolari în anul 2014. Rețeaua a utilizat o structură elaborată de companii-fantomă și documente comerciale manipulate pentru a ascunde originea rusească a plăților efectuate.
Schema de funcționare a rețelei A7 se baza pe utilizarea unor firme-paravan în țări care aveau acces legitim la sistemul bancar global. Prin intermediul acestor entități, banii erau introduși în conturi pentru a permite clienților ruși să efectueze plăți externe necesare. De exemplu, dacă o companie din Rusia trebuia să achiziționeze bunuri de la un furnizor din China, tranzacția apărea în sistem ca fiind efectuată de o societate din Emiratele Arabe Unite, evitând astfel orice suspiciune.
Pentru a evita controlul băncilor, rețeaua a utilizat o „fabrică de falsuri” dotată cu mii de ștampile de companii, unele fiind chiar copiate de pe documente ale unor firme reale. Angajații rețelei modificau codurile vamale ale produselor care se aflau sub sancțiuni și încercau să elimine orice urmă rusească din documente, inclusiv caracterele scrise cu alfabetul chirilic. Un instrument intern de facturare înlocuia referințele la bunuri reale cu articole banale, precum rafturi sau lumini LED, menținând însă valorile tranzacțiilor.
Investigația realizată de Financial Times, Open Source Centre și TRM Labs arată că peste jumătate din fluxurile de bani aveau ca destinație finală conturi bancare din China. Documentele au identificat cel puțin 100 de companii-paravan care efectuau plăți active, alături de alte 100 de entități răspândite în Hong Kong, Indonezia, Kârgâzstan și Emiratele Arabe Unite. Printre băncile implicate se numără Standard Chartered din Hong Kong, care a primit aproximativ 1,1 miliarde de dolari de la entități legate de A7.
Rețeaua A7 a fost concepută ca o soluție pentru a compensa separarea băncilor rusești de rețeaua de mesagerie SWIFT, eveniment survenit după invazia Rusiei în Ucraina din 24 februarie 2022. Deși era prezentată public ca o platformă de criptomonede, operațiunea s-a bazat în realitate pe serviciile bancare corespondente convenționale. Promsviazbank (PSB), o bancă de stat rusă implicată în operațiunile de apărare și exclusă din SWIFT, deține o participație de 49% în cadrul acestei companii.
Aceste activități de evaziune financiară și utilizarea unor rețele de companii-fantomă pentru a ocoli sancțiunile internaționale au devenit o problemă majoră de securitate globală. Autoritățile britanice au reacționat prin dublarea sancțiunii maxime pentru orice încălcare confirmată a reglementărilor de sancțiuni financiare. În același timp, Agenția Națională de Combatere a Criminalității din Marea Britanie a emis o alertă la nivel de industrie, îndemnând instituțiile financiare să verifice indicatorii asociați cu rețeaua A7.
