Statele Unite încep procesul de retragere a trupelor din Irak, o decizie convenită în timpul Administrației Joe Biden și pusă în aplicare de Administrația Donald Trump. Această mișcare militară marchează sfârșitul unei prezențe de lungă durată a Washingtonului în regiune, după ani de conflict și operațiuni de securitate. Procesul de plecare a militarilor americani vine după ce aproximativ 4.500 de soldați SUA au pierdut viața în decursul celor mai mult de două decenii de război desfășurat pe teritoriul Irakului.
Iranul și aliații săi interpretează acest retragere drept un câștig strategic major. Jasim al-Bahadli, un analist irakian specializat în grupările șiite armate care susțin Teheranul, susține că plecarea coaliției elimină o prezență militară ce a funcționat ca un contrabalans la influența iraniană. În acest context, milițiile pro-iraniene ar putea încerca să își extindă controlul asupra deciziilor politice și de securitate din țară. Abu Mojtaba al-Yasiri, comandant al Islamic Resistance in Iraq, a descris evenimentul drept o „victorie istorică”.
Susținerea pentru retragere vine și din partea Teheranului, care vede în acest gest un succes pentru ceea ce numește „axa rezistenței”. Amir Hayat Moqaddam, vicepreședintele Comisiei pentru Securitate Națională din Parlamentul de la Teheran, a confirmat că țara salută plecarea militarilor americani. Totuși, pe plan local, există opoziție. Abdulrahman al-Zobaie, un lider tribal sunnit din Fallujah, a declarat că Irakul nu este încă pe deplin pregătit să preia integral responsabilitățile de securitate în acest moment critic.
O altă îngrijorare majoră vizează posibilitatea ca organizația Stat Islamic să își recapătă forțele. Deși gruparea a pierdut controlul asupra teritoriului în urmă cu aproape un deceniu, celule clandestine rămân active în Irak. Sirwan Barzani, un comandant kurd, a avertizat că lipsa sprijinului american în domeniul informațiilor, logisticii și al utilizării dronelor ar putea facilita reorganizarea militanților. Acesta a observat deja mișcări ale celulelor clandestine ale Statului Islamic în ultimele două săptămâni.
Oficialii irakieni au raportat informații despre celule ale Statului Islamic care pregăteau atacuri sinucigașe, planificate să coincidă cu retragerea trupelor SUA. Această situație alimentează temerile că organizația va exploata breșele de securitate create de plecarea coaliției. Anunțul retragerii ar putea crește moralul militanților, conform observatorilor. Irakul rămâne astfel într-o poziție fragilă, fiind situat la intersecția intereselor strategice dintre Statele Unite și Iran, într-un moment de tranziție militară majoră.
Prezența militară a SUA în Irak a avut două etape principale: prima după invazia din 2003 pentru înlăturarea lui Saddam Hussein, când trupele au rămas până la sfârșitul anului 2011, și a doua etapă, de mai puțin de trei ani mai târziu, în cadrul operațiunilor împotriva organizației Stat Islamic. Coaliția internațională condusă de SUA a oferit sprijin forțelor irakiene în războiul împotriva grupării, care la apogeu controla aproximativ o treime din teritoriul țării.
