Statele Unite se retrag din Irak după mai bine de două decenii de prezență militară în regiune, o mișcare care schimbă radical echilibrul de putere local. Decizia, convenită în 2024 sub președinția lui Joe Biden și implementată de administrația lui Donald Trump, este privită de Teheran și aliații săi ca o victorie strategică majoră. În acest interval de timp, aproximativ 4.500 de americani și-au pierdut viața în cadrul conflictelor desfășurate pe teritoriul irakian.
Analistul irakian Jasim al-Bahadli explică faptul că plecarea coaliției elimină o contrapondere militară esențială pentru influența Teheranului în Irak. Grupările de miliții pro-iraniene plănuiesc să utilizeze acest moment pentru a extinde controlul asupra securității și a procesului decizional politic din țară. Abu Mojtaba al-Yasiri, reprezentant al Rezistenței Islamice din Irak, a descris retragerea drept o înfrângere zdrobitoare pentru proiectul american și o victorie istorică pentru grupurile de rezistență.
În ciuda popularității ideii de suveranitate, mulți irakieni manifestă temeri legate de stabilitatea țării. Abdulrahman al-Zobaie, un lider tribal sunnit din Fallujah, a subliniat că Irakul nu este încă pregătit să preia complet responsabilitatea pentru securitate. El avertizează că retragerea coaliției conduse de SUA ar putea genera un vid de putere periculos, transformând suveranitatea dorită într-o vulnerabilitate majoră pentru populația locală care se teme de instabilitate.
O altă preocupare majoră vizează revenirea grupării Statului Islamic, care ar putea profita de absența sprijinului logistic și a dronelor americane. Comandatul kurd Sirwan Barzani a raportat mișcări ale celulelor adormite ale ISIS imediat după anunțarea retragerii oficiale. Colonelul Khalid al-Bayati, un înalt oficial de securitate din Kirkuk, a declarat că gruparea încearcă să demonstreze prin atacuri că rămâne puternică și capabilă să provoace noi evenimente sângeroase.
Conflictul dintre SUA și Iran a fost marcat de tensiuni constante, inclusiv uciderea comandantului iranian Qasem Soleimani în 2020. În cadrul războiului actual împotriva Iranului, dintre cei 18 militari americani decedați, 7 se aflau în Irak. Această prezență militară a fost marcată de atacuri repetate asupra bazelor americane de către aliații Teheranului, transformând adesea teritoriul irakian într-un câmp de luptă prin intermediari.
Prezența militară a SUA în Irak a început în 2003, cu scopul de a-l răsturna pe Saddam Hussein, urmată de o perioadă de ocupare și instalarea unui guvern condus de șiiți. După o retragere parțială în 2011, forțele americane s-au întors în țară pentru a combate ascensiunea grupării Statului Islamic între anii 2014 și 2017, perioadă în care gruparea a controlat o treime din teritoriul irakian.
