Reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și ale Grupului Băncii Mondiale au început luni, 12 octombrie, la Bangkok. Într-un context economic marcat de incertitudini, Directoarea generală a FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat asupra unor amenințări majore pentru stabilitatea globală. Printre riscurile identificate se numără șocul negativ al ofertei de energie cauzat de conflictele din Orientul Mijlociu, impactul investițiilor în inteligența artificială asupra inflației și nivelul record al datoriei publice mondiale.
Situația datoriei publice este critică, deoarece aceasta a urcat la puțin sub 94% din PIB în 2025 și este estimată să atingă pragul de 100% din PIB în 2029. Această evoluție apare cu un an mai devreme decât prognozele anterioare ale FMI. Creșterea este alimentată de bugetele marile economii, care sunt presate de dobânzile ridicate, cheltuielile de apărare, costurile sociale și efectele conflictelor regionale. Kristalina Georgieva a subliniat necesitatea unei ajustări fiscale credibile, menționând că guvernelor nu le mai este suficientă creșterea economică pentru a rezolva problemele fiscale.
În paralel, Banca Mondială gestionează o criză de finanțare pentru numeroase state. Președintele instituției, Ajay Banga, a declarat că se poartă discuții cu între 30 și 40 de țări pentru ajutoare de urgență, necesare pentru a contracara scumpirea energiei. Deși fondul inițial de 25 de miliarde de dolari nu a fost utilizat integral, Banga estimează că cererile ar putea crește până la 50-60 de miliarde sau chiar 100 de miliarde de dolari. Multe țări cu venituri mici se confruntă cu plăți ale dobânzilor care consumă aproximativ 15% din veniturile lor bugetare.
Deși Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, nu participă la eveniment din cauza unor angajamente interne, delegația americană este condusă de Francis Brooke și Erin Browne. Trezoreria SUA a stabilit cinci obiective clare pentru aceste reuniuni, inclusiv promovarea transparenței și a eficienței în gestionarea datoriei suverane. Cel mai important obiectiv vizează asigurarea faptului că instituțiile financiare internaționale și sistemul economic global promovează interesele economice și de securitate națională ale Statelor Unite. Președintele Rezervei Federale, Kevin Warsh, este de asemenea prezent la Bangkok.
Impactul acestor tendințe se resimte și la nivelul economiilor emergente, inclusiv al României. Datoria publică a României este estimată să crească de la 54,8% din PIB în 2024 la 61,6% în 2026, cu o proiecție de 90% în 2036. Statul român are nevoie de refinanțarea unor aproximativ 83,9 miliarde euro din datoria existentă pe perioada 2027-2030. Această operațiune reprezintă o medie de peste 20 de miliarde de euro pe an, costul acestor împrumuturi fiind influențat direct de creșterea dobânzilor la nivel mondial.
Monitorul Fiscal al FMI oferă date esențiale despre sănătatea economică a statelor, evidențiind modul în care creșterea costurilor de finanțare afectează sustenabilitatea bugetară. În contextul actual, datoria publică globală rămâne un punct de presiune majoră, fiind influențată de politicile monetare ale marilor bănci centrale, precum Rezerva Federală, Banca Centrală Europeană sau Banca Japoniei, care au aplicat majorări de dobândă pentru a gestiona inflația.
