Rezultatele provizorii ale alegerilor parlamentare din Israel, anunțate miercuri, 28 octombrie, de Comisia Electorală Centrală, indică un avantaj pentru blocul politic al premierului Benjamin Netanyahu. După numărarea a patru milioane de voturi, acest bloc ar urma să obțină 54 de mandate din totalul de 120 de locuri disponibile în Knesset. Totuși, această cifră este cu șapte mandate sub pragul de 61 necesar pentru a asigura o majoritate absolută și formarea unui nou guvern.
Partidul Likud, condus de Benjamin Netanyahu, este cea mai mare formațiune politică din viitorul Parlament, fiind creditat cu 27 de mandate. Restul celor 54 de locuri ale blocului său sunt distribuite între Iudaismul Unificat al Torei, care ar obține 7 mandate, Shas, cu tot cu 7 mandate, și Otzma Yehudit, care ar deține tot 7 mandate. Partidul Sionismul Religios completează acest grup cu 6 mandate, formând astfel coaliția de bază a premierului.
Opoziția, condusă de Gadi Eisenkot, ar urma să obțină 47 de mandate în noul Parlament. Partidul Yashar, al cărui lider este fostul șef al armatei israeliene Gadi Eisenkot, este creditat cu 21 de mandate, în timp ce partidul B’Yachad, condus de Naftali Bennett și Yair Lapid, ar deține 11 mandate. Democrații, sub conducerea lui Yair Golan, ar obține opt mandate, iar Yisrael Beytenu, condus de Avigdor Liberman, ar deține șapte mandate în această tabără.
Partidele arabe dețin un număr semnificativ de 19 mandate, ceea ce le conferă un rol de influență în negocierile pentru formarea executivului. Conform datelor electorale, Lista Comună ar urma să obțină 13 mandate, în timp ce Ra’am ar deține șase mandate. Deși aceste forțe pot fi decisive, colaborarea cu ele reprezintă o problemă sensibilă, deoarece formațiuni din ambele tabere politice au exprimat deja opoziție față de o astfel de cooperare parlamentară.
Perspectiva unui guvern de uniune între Benjamin Netanyahu și Gadi Eisenkot pare puțin probabilă în acest moment. Gadi Eisenkot a refuzat să facă parte dintr-un guvern condus de Benjamin Netanyahu, inclusiv printr-o formulă de alternanță la conducerea executivului, iar ceilalți lideri ai opoziției au respins similar posibilitatea unei coaliții sub conducerea actualului premier. În lipsa unui acord, Israelul ar putea trece printr-un nou blocaj politic sau ar putea organiza noi alegeri.
Sistemul parlamentar din Israel funcționează pe baza Knessetului, camera parlamentară care are puterea de a vota guvernul și de a-i retrage încrederea. În absența unei coaliții clare de cel puțin 61 de deputați, procesul de formare a guvernului devine extrem de complex, forțând partidele la negocieri intense pentru a evita instabilitatea politică sau reluarea procesului electoral într-un context de criză.
