Rezultatele alegerilor din Israel de marți indică un peisaj politic fragmentat, în care niciuna dintre cele două mari tabere politice nu a reușit să obțină o cale clară către formarea unui guvern. Deși partidul Likud, condus de premierul Benjamin Netanyahu, este cel mai mare partid individual, blocul partidelor care se opun acestuia deține un număr total de mandate mai mare. Situația complicată arată că niciun grup nu se apropie de pragul necesar de 61 de locuri din cele 120 disponibile în Knesset.
Conform sondajului realizat de Canal 12, blocul partidelor evreiești anti-Netanyahu ar putea obține un total de 52 de mandate, în timp ce partidele care îl susțin pe premier ar ajunge la 50 de locuri. Sondajul de la Canal 13 confirmă această tendință, estimând 53 de locuri pentru opoziție și 50 pentru blocul religios de dreapta condus de Netanyahu. În acest context, partidul Likud ar putea obține între 24 și 25 de locuri, în timp ce partidul Yashar, condus de Gadi Eisenkot, ar putea ajunge la un total de 22 sau 23 de mandate.
Un factor determinant în aceste proiecții este creșterea reprezentanței partidelor conduse de arabi, care se opun și ele lui Netanyahu. Sondajele de la Canal 12, Canal 13 și Kan indică faptul că acest sector va obține un număr record de locuri, estimat între 17 și 18 mandate. Această prezență semnificativă în Knesset ar putea influența negocierile de coaliție, deși, în mod tradițional, partidele arabe nu s-au alăturat niciodată coalițiilor de guvernare din Israel.
Pe locul al treilea în ierarhia partidelor se află grupul B’Yachad, condus de fostul prim-ministru Naftali Bennett, care ar putea obține între 12 și 14 locuri. Urmând acest grup, Lista Comună condusă de arabi este prognozată să obțină aproximativ 10 sau 11 mandate. În schimb, partidele mici, precum Rezerviștii și Poporul Israelului, par să fi eșuat în a atinge pragul electoral minim de 3,25% din voturi necesar pentru a intra oficial în parlamentul Knesset.
În perioada următoare, liderii politici vor intra în negocieri intense pentru a încerca să adune sprijinul necesar pentru formarea unui guvern. Benjamin Netanyahu ar putea cere președintelui Isaac Herzog prioritate în acest proces, fiind liderul celui mai mare partid, însă Gadi Eisenkot poate argumenta că conduce blocul majoritar. Dacă nicio parte nu reușește să stabilească o coaliție, Israelul ar putea fi nevoit să organizeze alegeri repetate, cu Netanyahu rămânând în funcția de prim-ministru interimar.
Această instabilitate politică amintește de perioada 2019–2022, când țara a fost nevoită să organizeze cinci runde de vot în interval de trei ani. În prezent, Comisia Electorală Centrală a început deja procesul de numărare a voturilor, însă rezultatele oficiale pot diferi de proiecțiile sondajelor de la ieșirea de la urne. Până la finalizarea procesului, tensiunile privind formarea unei majorități rămân un punct central în politica internațională a Israelului.
