Alegerile parlamentare din Letonia au încheiat o etapă de incertitudine, lăsând țara în fața necesității de a forma o coaliție majoritară în Saeima, Parlamentul unicameral. Rezultatele indică o orientare pro-occidentală generală, însă ascensiunea unor forțe populiste reflectă o dorință de schimbare în rândul celor 1,8 milioane de locuitori. Această populație se confruntă în prezent cu o perioadă de stagnare economică și cu un declin demografic constant, factori care au influențat direct alegerea votanților.
Lista Unită a reușit o performanță fără precedent în istoria democratică a țării de la independența sa din 1990, obținând 35,3% din voturi. Această cotă îi asigură 42 de locuri din totalul de 100 de deputați, conform datelor furnizate de Comisia Electorală după numărarea a 99,99% din buletinele de vot. Totodată, participarea la vot a fost scăzută, înregistrându-se un procent de 51,8%. În cadrul actualei coaliții de centru-dreapta, Alianța Națională ocupă locul al patrulea cu 8,9% și Noua Unitate ocupă locul al șaselea cu 6,3%.
Pe partea opusă, forțele populiste au obținut rezultate semnificative, schimbând dinamica politică. Formațiunea Letonia pe primul loc (LPV), condusă de Ainars Slesers, s-a plasat pe locul al doilea cu 13,1% din voturi și 17 deputați. Un alt partid, Puterea Suverană (SV), condus de Julija Stepanenko, ocupă locul al treilea cu 11,7% și 15 locuri. Partidul SV a criticat direct creșterea cheltuielilor militare și ajutorul acordat Ucrainei, punând accent pe dificultățile economice, fiind însă considerat izolat de majoritatea celorlalte forțe politice.
Deși securitatea a fost subiectul central al campaniei, problemele socio-economice au dominat preocupările electoratului. Letonia, fiind cea mai săracă dintre cele trei state baltice ca nivel de trai, se confruntă cu creșterea costului vieții și salarii mici. Progresiștii (PRO), un partid social-democrat pro-european, au obținut 7,8% din voturi, asigurându-și nouă locuri. În același timp, Uniunea Verzilor și a Agricultorilor nu a reușit să depășească pragul de 5% necesar pentru a intra în Parlament, afectând astfel totalul voturilor coaliției de centru-dreapta.
Evoluția votului populației vorbitoare de limbă rusă, care reprezintă aproximativ 35% din totalul populației, indică o schimbare majoră de paradigmă. Dacă anterior acest electorat era concentrat în jurul partidului Armonia, care a dispărut din Parlament în 2022, acum alegătorii se orientează către criterii economice și sociale. Această tranziție favorizează partidele populiste, chiar dacă problemele legate de identitate rămân prezente în discursul politic, marcând o nouă direcție pentru stabilitatea politică a statului baltic.
Letonia este membră a Uniunii Europene și a NATO din anul 2004, având o graniță comună cu Rusia și Belarus. Din cauza contextului regional, țara consideră Rusia drept principala sa amenințare strategică, fapt ce a dus la majorarea semnificativă a cheltuielilor pentru apărare, care au ajuns la aproape 5% din PIB.
