Alegerile legislative din Suedia se încheie într-o competiție extrem de strânsă, în care rezultatul final rămâne incert. La numărarea a 94% din voturi, cele patru partide de opoziție sunt creditate cu 176 de mandate într-un Parlament de 349 de locuri. În schimb, cele patru formațiuni care susțin guvernul actual ar urma să obțină 173 de mandate. Situația ar putea rămâne neclară până miercuri, când autoritățile locale vor număra voturile anticipate și pe cele exprimate în străinătate.
Magdalena Andersson, lider al social-democraților și fostă șefă a guvernului, a subliniat necesitatea de a aștepta numărătoarea finală. Deși în acest moment deține un avantaj, ea trebuie să obțină un acord cu restul partidelor din blocul de stânga pentru a reveni la conducerea țării. Social-democrații reprezintă principala forță de centru-stânga și au condus majoritatea guvernelor din Suedia după cel de-al Doilea Război Mondial, însă procesul de formare a unei noi majorități pare complicat.
Ulf Kristersson, actualul premier din 2022, a recunoscut incertitudinea rezultatelor și a menționat că va analiza eventualele combinații de guvernare. Acesta a afirmat că în Parlament există o majoritate clară non-socialistă sau o majoritate economică non-de stânga. Guvernul său s-a bazat în actuala legislatură pe sprijinul Democraților Suedezi, o formațiune cu rădăcini în extrema dreaptă, care ar fi putut primi chiar și portofolii ministeriale în cazul unei victorii a actualei coaliții.
Democrații Suedezi, conduși de Jimmie Åkesson, au obținut puțin sub 18% din voturi, o scădere de aproximativ trei puncte procentuale față de rezultatul din 2022. Partidul, care a fost fondat în anii 1980 de persoane cu activități în grupări extremiste, a reușit să își modereze discursul sub conducerea lui Åkesson. Această evoluție a fost un subiect central în campania electorală, în contextul în care partidele de centru-dreapta și extrem de dreapta se confruntă cu o competiție intensă.
Sistemul politic suedez este structurat în jurul a două blocuri principale, fiecare fiind format din câte patru partide. Pentru a intra în Parlament, un partid trebuie să obțină cel puțin 4% din voturi. În timpul campaniei, axul de discuție a fost marcat de teme precum sprijinul pentru Ucraina și aderarea Suediei la NATO, unde există un consens politic larg, dar și de rolul pe care îl va juca extremul drepta în viitorul guvern.
În Suedia, peste opt milioane de cetățeni din o populație de aproximativ 10,6 milioane au avut dreptul de a vota la acest scrutin legislativ. Din cauza complexității sistemului de vot și a numărului mare de voturi care urmează să fie procesate, componența finală a Parlamentului și a viitorului guvern depinde de finalizarea numărătorii oficiale de miercuri, când vor fi incluse și voturile din exterior.
