România este inclusă în grupul țărilor care prezintă un nivel scăzut al foametei, conform datelor recente din Indicele Global al Foametei pentru anul 2026. Cu un scor de sub 5 puncte, țara noastră face parte din cele 24 de state care ocupă primele locuri în acest clasament, fără a avea poziții individuale distincte din cauza diferențelor infime dintre scoruri. Deși indicatorii sunt pozitivi, raportul subliniază că aceste cifre nu reflectă întotdeauna dificultățile reale ale familiilor în a accesa o dietă sănătoasă.
La nivel global, situația alimentară rămâne critică, înregistrându-se un scor de 18,1 puncte, o creștere față de 17,6 puncte raportate în 2018. Datele arată că aproximativ 645 de milioane de persoane au suferit de foame în anul 2025, ceea ce reprezintă 7,8% din populația planetei. Deși această proporție a scăzut pentru a treia oară consecutiv, numărul total de persoane afectate este încă extrem de ridicat, iar progresul nu este distribuit uniform între toate regiunile lumii.
Analiza detaliată a indicatorilor pentru România relevă faptul că subnutriția afectează mai puțin de 2,5% din populație. În ceea ce privește dezvoltarea infantilă, 7% dintre copiii sub cinci ani prezintă întârzieri de creștere, în timp ce 2,1% au o greutate prea mică raportată la înălțime. Un alt punct monitorizat este mortalitatea infantilă, care pentru România este de 0,7% în rândul copiilor care nu au împlinit vârsta de cinci ani.
Raportul evidențiază faptul că 44 de țări se confruntă cu niveluri grave sau alarmante de foamete, iar în 32 de state situația a suferit o deteriorare. Alte 57 de țări riscă să nu atingă un nivel scăzut de foamete până în anul 2030 dacă tendințele actuale nu sunt schimbate. În acest context, conflictele armate sunt identificate ca un factor major, distrugând culturile agricole, sistemele de irigații și depozitele, ceea ce blochează transportul alimentelor.
Securitatea alimentară este amenințată și de fenomene meteorologice extreme, precum secetele sau inundațiile, care compromit recoltele. Dependența de importuri expune statele la fluctuațiile prețurilor internaționale și la perturbările comerțului global. În țări precum Nigeria, Sudan sau Republica Democrată Congo, strămutarea populației și distrugerea mijloacelor de trai agravează sever dificultățile de a procura alimente în mod regulat, alimentând astfel crizele umanitare.
Problema foametei este strâns legată de contextul geopolitic și de modul în care războaiele afectează resursele de bază. În 2018, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluția 2417, prin care s-a condamnat utilizarea înfometării civililor ca metodă de război. Această măsură internațională vizează protejarea accesului persoanelor la ajutor umanitar și combaterea privării ilegale de hrană în zonele de conflict.
