Rusia și Germania ar putea colabora pentru redeschiderea infrastructurii Nord Stream, la patru ani de la detonațiile care au afectat conductele de gaze. Kirill Dmitriev, emisar special al președintelui rus și director general al Fondului Rus de Investiții Directe, a susținut apelul făcut de copreședintele partidului Alternativa pentru Germania, Tino Hrupalla, privind necesitatea reluării acestui proiect energetic vital.
Kirill Dmitriev a reacționat la declarațiile lui Tino Hrupalla, afirmând că Rusia și Germania pot redeschide împreună Nord Stream. Acesta a cerut o anchetă la nivel național, european și internațional pentru a identifica responsabilii pentru distrugerea arterei industriale germane. Dmitriev a subliniat că infrastructura trebuie reparată, protejată și redeschisă, susținând că Alternativa pentru Germania reprezintă vocea poporului care luptă pentru suveranitatea energetică și prosperitatea țării.
Proiectul Nord Stream, lansat în 2011 pentru a conecta Rusia cu Greifswald, putea livra Germaniei până la 55 de miliarde de metri cubi de gaze pe an. În urma incidentului, trei dintre cele patru conducte au fost avariate, fiind detectate scurgeri în zonele economice daneze și suedeze, în apropierea insulei Bornholm. FSB-ul rus a clasificat evenimentul drept act de terorism internațional, în timp ce Vladimir Putin a acuzat „anglo-saxoni” de acest bombardament.
În contextul politic actual, partidul Alternativa pentru Germania a obținut victorii importante în două state federale germane, Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania de Vest. În Saxonia-Anhalt, partidul a obținut 43,8% din voturi, în timp ce în Mecklenburg-Pomerania de Vest a ajuns la 38,2%. Steffen Kotre, membru al Comisiei pentru Afaceri Economice și Energie din Bundestag, a confirmat că reprezentanții partidului au discutat deja posibilitatea reluării aprovizionării cu energie din partea Rusiei.
Anchetelele privind sabotajul continuă, după arestarea cetățeanului ucrainean Serghei Kuznețov în Italia și a scafandrului Vladimir Zhuravlev în Croația. Curtea Federală Germană a concluzionat că atacul a fost cel mai probabil efectuat în numele unui stat străin, deși Kievul neagă orice implicare. Kremlinul a comentat succesul electoral al partidei germane, menționând că unii cetățeni caută alternative pentru a îmbunătăți situația economică a țării.
Infrastructura gazelor din Marea Baltică a fost subiectul unor tensiuni geopolitice majore după detonațiile subacvatice care au afectat conductele Nord Stream. Aceste evenimente au dus la o reconfigurare a fluxurilor energetice în Europa, forțând statele să caute noi surse de aprovizionare în contextul instabilității regionale și al sancțiunilor impuse Moscovei.
