Procuratura Generală a Rusiei a transmis joi o cerere oficială către Olanda și alte state membre, solicitând extrădarea a nouă oficiali ai Curții Penale Internaționale (CPI). Această acțiune vine în urma unor proceduri judiciare inițiate de autoritățile ruse, prin care persoanele vizate au fost condamnate în contumacie în decembrie 2025. Printre oficialii vizați de Moscova se numără și președinta instanței de la Haga, Tomoko Akane, fapt care a declanșat reacții diplomatice imediate la nivel internațional.
Japonia a reacționat oficial în urma includerii numelui lui Tomoko Akane în lista persoanelor pentru care Rusia solicită extrădarea. Guvernul de la Tokyo a calificat demersul Moscovei drept „nejustificată și inacceptabilă”, exprimându-și disproporția față de procedurile internaționale. Masanao Ozaki, secretar adjunct al executivului nipon, a precizat că Japonia va lua măsuri diplomatice suplimentare și va menține o legătură strânsă cu CPI și cu celelalte state care fac parte din această instituție de justiție.
Tensiunile dintre Rusia și instituția de la Haga au fost marcate de decizii judiciare majore luate de CPI în ultimii ani. În martie 2023, instanța a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, sub acuzația de deportare ilegală a copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei. Un alt mandat de arestare a fost emis împotriva Mariei Lvova-Belova, care ocupă funcția de comisar rus pentru drepturile copilului, alimentând conflictul juridic dintre cele două părți.
Curtea Penală Internațională se confruntă cu presiuni semnificative și din partea Statelor Unite, sub administrația președintelui Donald Trump. În luna august, Washingtonul a anunțat impunerea unor sancțiuni împotriva unor membri ai instanței, inclusiv împotriva lui Akane. Guvernul american susține că CPI și-a depășit atribuțiile prin investigarea unor cetățeni din state care nu au acceptat jurisdicția sa, iar secretarul de stat american Marco Rubio a criticat demersurile instanței privind cetățeni israelieni.
Conflictul juridic este amplificat de faptul că CPI a emis, în noiembrie 2024, un mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, acuzat de crime de război în contextul conflictului din Fâșia Gaza. Presiunile internaționale asupra instanței de la Haga continuă să crească, în timp ce marile puteri contestă autoritatea de investigare a curții în cazul unor cetățeni care nu sunt sub jurisdicția directă a tratatelor internaționale de bază.
Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga, are rolul de a judeca persoane acuzate de genocid, crime de război, crime împotriva umanității și crimă de agresiune. Totuși, funcționarea sa este limitată de faptul că Rusia și Statele Unite nu sunt state părți la Statutul de la Roma, tratatul internațional care constituie baza juridică a instanței și care definește competențele acesteia în procesele globale.
