Acțiunile Moscovei împotriva continentului european au căpătat o dimensiune fizică și directă, depășind limitele războiului hibrid tradițional. Oficialii europeni și experții de securitate avertizează că Rusia intensifică operațiunile de sabotaj, de la incursuniunile dronelor în spațiul aerian NATO, până la atacurile asupra infrastructurii critice. Această schimbare de paradigmă este marcată de o agresivitate crescută, care pune la încercare capacitatea de răspuns a aliaților occidentali în fața unor provocări constante.
Germania a identificat recent drone încărcate cu explozibili pe aeroportul din Leipzig, într-un plan de sabotaj atribuit Moscovei. Acest incident a determinat Berlinul să numească oficial Rusia drept autoare a unui atac fizic asupra infrastructurii sale naționale. În același timp, incidentele de tip bruiaj au crescut, inclusiv lansarea de rachete de către o navă militară rusă către un elicopter militar danez, semnalând o escaladare a riscurilor de confruntare directă.
Analistul de securitate Edward Lucas susține că Europa trebuie să transmită mesajul că vigilența occidentală s-a activat. El propune ca răspunsurile să fie variate și să ia Kremlinul prin surprindere, combinând anchete financiare, confiscări de nave și atacuri cibernetice. Această strategie ar putea contracara tactica Rusiei de a testa limitele europene prin gesturi care sunt, până acum, doar simbolice sau limitate la sancțiuni diplomatice și economice.
Expertul Julian Pawlak subliniază existența unui „gol de descurajare”, reprezentând spațiul dintre instrumentele actuale de răspuns și o reacție militară deplină. Rusia profită de această ezitare pentru a testa disponibilitatea Europei de a riposta. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că Moscova ar putea lansa atacuri cu rachete sau drone prezentate drept „accidentale”, cu scopul de a demonstra că invocarea Articolului 5 din tratatul NATO rămâne un concept teoretic.
În acest context, șeful serviciilor de informații estone, Kaupo Rosin, a respins termenul de război hibrid, considerându-l un eufemism pentru ceea ce el numește terorism de stat. Această poziție este susținută și de Kaja Kallas, care afirmă că acțiunile Moscovei poartă toate trăsăturile terorismului de stat. Statele din prima linie, precum Estonia, încearcă să își consolideze apărarea pentru a evita scenarii similare cu ocuparea Crimeei în 2014.
Evoluția acestor amenințări este susținută de date care arată o creștere masivă a incidentelor. Conform unor studii, numărul incidentelor hibride s-a majorat de patru ori între 2023 și 2024. În perioada cuprinsă între începutul invaziei la scară largă și martie 2026, au fost consemnate 151 de astfel de incidente pe teritoriul Europei, reflectând o campanie de presiune continuă asupra stabilității continentului.
