Partidul Rusia Unită, formațiunea de guvernământ asociată președintelui Vladimir Putin, conduce alegerile parlamentare din Rusia, conform primelor estimări publicate după închiderea urnelor. Scrutinul a avut loc pe parcursul a trei zile, între 18 și 20 septembrie, stabilind componența celor 450 de locuri din Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus. Procesul electoral s-a desfășurat într-un climat de mare tensiune, fiind marcat de conflictul cu Ucraina și de incidente de securitate cibernetică.
Conform unui sondaj realizat la ieșirea de la urne de către Centrul de Cercetare a Opiniei Publice din Rusia (VCIOM), Rusia Unită a obținut 49,4% din voturi pe listele de partid. În urma acestui sondaj, Partidul Comunist s-a plasat pe poziția a doua cu 14,2%, urmat de LDPR, formațiunea naționalistă condusă de Leonid Sluțki, care a înregistrat 10,7%. Alte rezultate menționate de VCIOM includ New People cu 9,7% și Rusia Justă cu 6,6%, însă directorul VCIOM, Valeri Fiodorov, a precizat că rezultatul final poate diferi deoarece sondajul nu a inclus voturile electronice sau buletinele militarilor.
Datele oficiale furnizate de Comisia Electorală Centrală au indicat un scor și mai ridicat pentru Rusia Unită după procesarea a aproximativ 14% din procesele-verbale. În acea etapă, formațiunea de guvernământ era creditată cu 57,5% din voturi. Prezența la urne a fost raportată la un nivel de aproximativ 56,6%, conform datelor publicate de autoritățile electorale ruse. Aceste cifre reflectă o participare semnificativă la un scrutin desfășurat sub presiunea unor evenimente geopolitice majore.
Securitatea procesului electoral a fost afectată de peste 1.000 de valuri de atacuri DDoS asupra infrastructurii implicate, conform declarațiilor președintei Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova. Din acest total, peste 120 de atacuri au vizat direct sistemul de vot electronic la distanță. Ella Pamfilova a descris grupurile responsabile ca fiind foarte bine pregătite și coordonate, utilizând inclusiv instrumente de inteligență artificială, iar o parte importantă a acestor acțiuni ar fi provenit din afara Rusiei.
Autoritățile ruse au susținut că aceste atacuri cibernetice și tentativele asupra infrastructurii de telecomunicații prezintă indicii ale unei posibile implicări ucrainene, deși nu există o confirmare independentă a acestor acuzații. În paralel, președintele Vladimir Putin a acuzat Ucraina că încearcă să perturbe alegerile, în timp ce Kievul a calificat scrutinul drept lipsit de legitimitate democratică. În ultima zi de vot, Moscova și regiunea din jurul capitalei au fost vizate de atacuri cu drone, atribuite Ucrainei.
Evoluția tensiunilor militare a continuat imediat după scrutin, Moscova anunțând că va intensifica atacurile asupra unor obiective militare din Ucraina ca răspuns la incidentele cu drone. Acest context de conflict este marcat de incidente de securitate de la graniță, precum detectarea unei drone la 12 kilometri de Chilia, în apropierea graniței cu România, eveniment care a necesitat ridicarea a două avioane F-16 pentru monitorizare.
