Oficialii diplomatici și guvernamentali olandezi au fost informați de către SUA că urmează să fie impuse sancțiuni cu potențial devastator asupra Curții Penale Internaționale. Conform declarațiilor oferite sub anonimat pentru Associated Press, Washingtonul a avertizat că aceste măsuri vor intra în vigoare începând de luni. Autoritățile americane au luat această decizie și au încurajat oficial Olanda să se retragă din cadrul Curții Penale Internaționale, o instituție cu sediul la Haga.
Aceste măsuri de represalii sunt luate ca urmare a anchetelor desfășurate de curte asupra unor oficiali din SUA și Israel. Washingtonul a sancționat deja zeci de membri actuali și foști ai personalului, inclusiv jumătate dintre judecătorii în funcție ai Curții. Secretarul de stat Marco Rubio a descris această acțiune drept o campanie de amploare menită să elimine amenințarea reprezentată de Curtea Penală Internățională. Israelul și SUA nu fac parte din cele 125 de state membre ale acestei curți.
Tensiunile au crescut după ce Curtea a emis mandate de arestare împotriva unor înalți oficiali israelieni, inclusiv a prim-ministrului Benjamin Netanyahu, în legătură cu războiul din Gaza. Netanyahu și Israel neagă cu tărie aceste acuzații. Sancțiunile pot avea efecte extrem de grave, deoarece pot împiedica instituția să aibă acces la servicii financiare și informatice esențiale. De asemenea, există riscul ca curtea să nu își mai poată plăti angajații care se află în SUA.
Olanda și Curtea Penală Internățională încearcă acum să găsească soluții pentru a menține plățile către personal și către martorii protejați. Se urmărește, de asemenea, ca securitatea din centrul de detenție să nu fie afectată de aceste restricții. Oficialii speră la o perioadă de grație de șase luni pentru a permite instituției să se detașeze de companiile americane. De la începutul anului, curtea a renunțat deja la produsele Microsoft în favoarea unui furnizor german de software.
Pentru a reduce dependența, instituția a schimbat asigurătorii și alți furnizori de servicii financiare cu companii din afara SUA. Totuși, Țările de Jos și Uniunea Europeană au puține opțiuni pentru a proteja curtea. Deși există o „Lege de blocare” a UE pentru a proteja personalul european, nu este clar dacă acest mecanism poate proteja și Curtea de la Haga, fiind o instituție internațională. Companiile care colaborează cu curtea ar putea fi sancționate dacă încalcă regulile impuse de SUA.
Sancțiunile americane pot afecta radical funcționarea instituțiilor internaționale prin izolarea lor financiară și tehnologică. Un precedent relevant a fost cazul fostului procuror-șef al curții, sancționat în 2025, care și-a pierdut accesul la adresa de e-mail Microsoft, a avut conturile bancare înghețate și i s-a interzis intrarea în SUA. Această metodă de presiune este utilizată de obicei împotriva autocraților, teroriștilor sau cartelurilor pentru a le limita capacitatea de acțiune globală.
