În exclava Ceuta, autoritățile spaniole observă o schimbare semnificativă în tipul de motive invocate de migranții care solicită azil. După o perioadă în care motivele economice sau dorința de a se reuni cu rude erau predominante, aproximativ 70% dintre cererile recente de la cetățenii marocani invocă persecuția din cauza orientării sexuale. Această evoluție a surprins agențiile de imigrație, care suspectează că persoanele primesc consiliere despre pașii necesari pentru a rămâne în Spania.
Situația este complexă, deoarece în Maroc relațiile între persoane de același sex sunt pedepsite conform articolului 489 din Codul penal, cu închisori între șase luni și trei ani. Deși acest risc poate constitui un motiv legitim pentru protecție internațională, autoritățile spaniole subliniază că simpla afirmație nu este suficientă. Este necesară o dovadă rezonabilă a circumstanțelor care determină acordarea protecției, evaluată prin procese riguroase de verificare a coerenței relatărilor.
Procesul de evaluare realizat de Oficiul pentru Azil și Refugiu implică interviuri ample și chestionare care pot ajunge până la cincisprezece pagini. Specialiștii analizează documentația, circumstanțele personale și eventualele amenințări pentru a vedea dacă există o teamă întemeiată de persecuție. Deoarece nu există o dovadă fizică unică pentru orientarea sexuală, evaluarea este considerată extrem de complicată, necesitând verificarea atentă a fiecărui dosar și a declarațiilor oferite de solicitanți.
Ministrul de Interne, Fernando Grande-Marlaska, a menționat că au fost admise spre examinare aproape 1.200 de cereri de protecție în Ceuta, dintre care aproximativ 700 au fost deja soluționate. Acesta a precizat că multe persoane au ales să se întoarcă voluntar în Maroc după ce au aflat că nu au dreptul la protecție. În prezent, se estimează că în Ceuta mai rămân aproximativ 10.000 de imigranți care au intrat în urma evenimentelor din 30 și 31 iulie.
Raúl Piera, delegat al Sindicatului Unificat al Poliției (SUP), a observat că la început motivele erau variate, de la lipsa locurilor de muncă la dorința de a juca fotbal. Totuși, după câteva săptămâni, doi din trei solicitanți au invocat persecuția LGBTQ+, iar în octombrie acest procent ar fi ajuns la 90%. Conform estimărilor poliției, aproximativ 95% dintre cererile de azil analizate sunt depuse de cetățeni marocani, însă rata de respingere pentru aceștia este de aproximativ 99%.
În cadrul sistemului de azil din Europa, cererile bazate pe orientarea sexuală sunt supuse unui control strict pentru a diferenția între nevoia reală de protecție și utilizarea acestui motiv ca strategie de imigrare. Autoritățile spaniole trebuie să asigure un criteriu de evaluare obiectiv și clar, verificând dacă solicitanții sunt într-adevăr victime ale persecuției în țările lor de origine, conform standardelor de protecție internațională.
