Rezultatele alegerilor din Serbia de duminică, 25 octombrie 2026, au provocat un cutremur politic, marcând înfrângerea lui Aleksandar Vučić în fața Listei Studenților. Această nouă for Bu politically a obținut 141 de mandate din totalul de 250 de locuri în Parlament, în timp ce Partidul Progresist Sârb (SNS) a reușit să câștige doar 103 mandate. Schimbarea de paradigmă a generat reacții imediate în cadrul instituțiilor de stat, inclusiv în cadrul posturilor de televiziune publice.
În cadrul Radioteleviziunii publice din Voivodina (RTV), difuzată și pe postul național RTS, prezentatorul Goran Eror a făcut o declarație de scuză către telespectatori. Acesta a recunoscut că informațiile au fost ascunse, ochii au fost închiși la anumite realități și că informarea a fost părtinitoare, lipsită de spirit critic. Această mărturisie vine într-un moment de instabilitate internă, redactorul-șef al RTV fiind deja nevoit să își dea demisia sub presiunea sindicală.
Tensiunile au escaladat și la sediul postului de televiziune Informer din Belgrad, considerat portavocea fostului guvern, unde un grup de cetățeni a pătruns și a distrus echipamente. Redactorul-șef Dragan J. Vučićević a declarat că a fost pus în pericol viața sa, în urma acestui incident. Informer este cunoscut pentru utilizarea unor termeni precum „trădători”, „teroriști” sau „ustași” la adresa criticilor guvernului, etichetând astfel opoziția într-un mod agresiv.
Controlul mediului de comunicare a fost un pilon central al puterii lui Aleksandar Vučić, care a dominat politica sârbă timp de aproape 15 ani. Datele furnizate de Biroul Independent pentru Cercetare Socială (BIRODI) arată o asimetrie masivă în campania electorală, în care Vučić a fost prezentat pozitiv în 96% din materialele de la cinci posturi naționale. În contrast, Lista Studenților a fost prezentată într-o manieră negativă în 95% dintre cazurile monitorizate.
Noua configurație parlamentară ar putea aduce schimbări legislative și administrative, inclusiv în ceea ce privește autoritatea de reglementare a audiovizualului. Aleksandra Krstić, profesoară de sisteme media, subliniază că singura cale legală pentru a sancționa instituțiile media care au funcționat ca propagandiști este retragerea licențelor de emisie. Această măsură este considerată esențială pentru a curăța peisajul mediatic de discursul urii și de manipulările care au caracterizat perioada anterioară.
Evoluția politică din Serbia reflectă o reacție la evenimentele tragice de la sfârșitul anului 2024, când prăbușirea unei copertine de gară în Novi Sad a dus la decesul a 16 persoane. Acest accident a declanșat proteste masive împotriva corupției și a lucrărilor executate necorespunzător, alimentând nemulțumirea față de legăturile dintre stat și criminalitatea organizată. Aceste tensiuni sociale au fost motorul principal care a dus la victoria Listei Studenților.
Stevan Ristić, directorul săptămânalului independent Vreme, speră ca cei care au folosit mass-media pentru propagandă să fie trași la răspundere. El susține că este necesară o piață liberă, unde veniturile din publicitate să fie câștigate cinstit, nu prin direcționarea fondurilor către publicațiile favorizate de guvern. Programul Listei Studenților include și interzicerea deținerea de posturi de știri de către operatorul național de telecomunicații.
