Președintele chinez Xi Jinping a anunțat reluarea „diplomației panda” cu Statele Unite, un gest interpretat ca un semnal de apropiere între cele două puteri. Anunțul vizează sosirea în curând a doi urși panda la grădina zoologică din Atlanta, un instrument pe care Beijingul l-a utilizat de decenii ca termometru pentru relațiile bilaterale. Această mișcare urmează vizitei lui Xi Jinping la Casa Albă și reprezintă o schimbare de paradigmă în contextul tensiunilor diplomatice recente.
Cele două exemplare, masculul Ping Ping și femela Fu Shuang, vor începe o ședere de zece ani în SUA în baza unui acord de cooperare internațională privind protecția speciei. Asociația Chineză pentru Conservarea Faunei Sălbatice a semnat recent acest document cu grădina zoologică din Atlanta. Din partea americană, au fost pregătite îmbunătățiri ale facilităților de găzduire, în timp ce experții chinezi au oferit îndrumări tehnice privind hrănirea, îngrijirea și standardele sanitare necesare.
Acest nou acord marchează o revenire după ce, în anul 2024, Atlanta a returnat Chinei patru exemplare după o colaborare de 25 de ani. În perioada respectivă, programele de împrumut ale urșilor panda către SUA păreau să se diminueze odată cu deteriorarea relațiilor dintre Washington și Beijing. Reluarea acestui proces de cooperare este văzută ca un semnal puternic de îmbunătățire a climatului diplomatic, continuând un dezgheț început prin trimiterea unui cuplu de panda la grădina zoologică din San Diego.
Sistemul de „diplomație panda” funcționează prin formule de împrumut și cooperare științifică, nu prin cadouri directe, o practică adoptată de Beijing începând cu anul 1984. Conform regulilor stabilite, China păstrează proprietatea asupra animalelor, iar puii născuți în străinătate trebuie să se întoarcă în țara asiatică la maturitatea sexuală. Adulții sunt returnați la bătrânețe, asigurând astfel controlul chinez asupra acestui „tezaur național” și facilitând cercetările globale în genetică și nutriție.
Costurile asociate acestor programe sunt semnificative pentru instituțiile de zoologie, care plătesc taxe de împrumut de până la 1 milion de dolari pe an. De asemenea, grădinile zoologice sunt obligate să achite o „taxă pentru copii” de cel puțin 200.000 de dolari pentru fiecare pui născut. Această strategie permite Chinei să genereze bunăvoință internațională, utilizând mascotele ca simboluri ale cooperării și ale eforturilor comune de conservare a speciilor vulnerabile la nivel mondial.
Tradiția de a folosi urșii panda ca instrument diplomatic între SUA și China a început în anul 1972, odată cu vizita istorică a președintelui Richard Nixon în China. Atunci, Beijingul a oferit Washingtonului doi urși, Ling Ling și Hsing Hsing, marcând o perioadă de încălzire a relațiilor bilaterale. Astăzi, acest mecanism rămâne unul dintre cele mai importante instrumente de soft power utilizate de Republica Populară Chineză pentru a menține legături cu alte națiuni.
