Partidul Québécois (PQ) a câștigat alegerile desfășurate luni în Quebec, cea mai mare provincie francofonă a Canadei, marcând revenirea separatiștilor la putere după o perioadă de 12 ani. Rezultatele parțiale, citate de BBC, indică faptul că această formațiune va prelua conducerea provinciei, care are aproximativ nouă milioane de locuitori. Victoria este considerată un cutremur politic, deoarece redeschide perspectiva unui referendum pentru independență și impune noi provocări guvernului federal.
După numărarea a peste 92% dintre buletinele de vot, Parti Québécois a obținut 27% din sufragii. Această cifră îi place în fața Partidului Liberal du Québec (PLQ), care a ajuns la 24%, și a Partidului Conservator din Québec (PCQ), care a înregistrat 21%. În schimb, formațiunea de centru-dreapta Coalition avenir Québec (CAQ), aflată la putere din 2018, a coborât la 14%, în timp ce partidul de stânga Québec solidaire (QS) a obținut 12%.
Victoria îl propulsează pe Paul Saint-Pierre Plamondon, un avocat în vârstă de 49 de ani, în funcția de premier al provinciei. Totuși, datele electorale sugerează că acesta ar putea conduce un guvern minoritar. Deși Parti Québécois a promis organizarea unui nou referendum pentru desprinderea de Canada, liderul Paul Saint-Pierre Plamondon a indicat că nu va forța acest scrutin înainte de ianuarie 2029, momentul încheierii mandatului președintelui american Donald Trump.
Paul Saint-Pierre Plamondon a explicat că actualul conflict comercial dintre Canada și Statele Unite nu creează un climat potrivit pentru a reflecta la viitorul Quebecului. El a menționat că relația cu Ottawa va fi construită pe un „raport de forțe” și a declarat că nu va accepta situații în care Quebecul nu este respectat. Un alt punct de conflict propus de liderul PQ este abolirea monarhiei prin eliminarea finanțării acordate reprezentantei Coroanei britanice, pe care o numește o „mascaradă care costă bani”.
Premierul canadian Mark Carney a reacționat la rezultate evitând o confruntare directă cu noua administrație provincială. Carney a declarat că dorește să lucreze cu orice guvern ales, în ciuda tensiunilor politice. Această victorie revine în prim-plan disputa dintre suveraniști și federaliști, după ce problema nu a mai fost centrul unei campanii electorale cu aceeași intensitate de decenii. Totuși, un sondaj recent arată că doar 31% dintre locuitorii provinciei s-ar declara pregătiți să voteze „da” într-un referendum.
Disputa privind independența Quebecului are un precedent istoric important, cu două scrutinuri majore desfășurate în trecut, în anii 1980 și 1995. Ultima consultare a provocat o diviziune profundă în societatea canadiană, momentul în care tabăra suveranistă a pierdut la o diferență extrem de mică. Această evoluție politică adaugă o nouă presiune asupra unității federale, într-un context în care și alte regiuni, precum provincia Alberta, prezintă curente separatiste.
