Mișcarea studenților a reușit să pună capăt celor 14 ani de dominație politică a lui Aleksandar Vučić în Serbia, după un proces de mobilizare națională care a transformat protestele de stradă într-un succes electoral. Fenomenul a culminat cu un vot care a funcționat ca un referendum privind viitorul țării, erodând sprijinul pentru Partidul Progresist Sârb (SNS). În orașe precum Belgrad, Novi Sad și Niš, atmosfera a fost una de euforie, susținătorii celebrând victoria în fața sediilor „Listei Studenților”.
Totul a prisind amploare după tragedia de la 1 noiembrie 2024, când acoperișul de beton al unei gări din Novi Sad s-a prăbușit, provocând moartea a 16 persoane. Acest accident a fost perceput de public ca un simbol al corupției generalizate, criticii făcând legătura între renovarea defectuoasă și implicarea președintelui în proiect. Evenimentul a servit drept scânteie pentru o campanie națională de marșuri care a unit studenții cu alte categorii sociale, precum fermierii, actorii sau judecătorii.
Mișcarea „Lista Studenților – Studenții Câștigă” a prezentat candidați pentru toate cele 250 de locuri din parlament, deși niciun student nu se află pe listă. Această decizie strategică a fost luată pentru a evita lipsa de experiență a tinerilor în fața unui electorat care ar fi putut fi sceptic. Printre cei selectați pentru a ocupa locurile câștigate se numără persoane precum fostul guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, Dejan Šoškić, actorul Tihomir Stanić sau fostul star al baschetului Dejan Bodiroga.
Programul electoral al noilor reprezentanți este unul de 11 puncte, axat pe eradicarea corupției și reforma instituțiilor. Studenții propun înființarea unei unități de poliție specializate pentru combaterea corupției și epurarea Ministerului Afacerilor Interne de persoanele care au încălcat regulile sau au legături cu crima organizată. De asemenea, mișcarea vizează reformarea mediului mediatic distorsionat și oprirea practicilor de recrutare politică în cadrul întreprinderilor publice, pentru a asigura un stat de drept real.
În ciuda victoriei, Aleksandar Vučić a reacționat prin acuzații la adresa protestatarilor, susținând că aceștia încearcă să „dărâme” Serbia. El a făcut afirmații nefondate conform cărora mișcarea ar fi beneficiat de sprijinul unor țări europene și al unui „stat profund american”. Totuși, presiunea exercitată de manifestațiile masive din martie 2025 și demisia prim-ministrului în ianuarie au demonstrat că structura de putere a partidului SNS a fost iremediabil afectată de acest val de nemulțumire.
Schimbarea politică din Serbia reflectă o tendință de organizare a societății civile în momente de criză profundă. De la protestele izolate din campusuri universitare, mișcarea a evoluat către o structură capabilă să gestioneze procesul electoral și să propună reforme economice și administrative concrete. Această tranziție de la energia stradală la reprezentarea în instituțiile statului marchează un punct de cotitură pentru stabilitatea politică a regiunii Balcanilor.
