Serbia a semnat un nou acord pentru livrările de gaze naturale din Rusia, care va fi valabil până la finalul anului curent. Decizia a fost confirmată miercuri prin intermediul postului public de televiziune RTS, oferind o clarificare privind continuitatea aprovizionării energetice în regiune. Această extindere vine într-un moment în care țara sârbă gestionează multiple proiecte de infrastructură și relații complexe cu furnizorii externi de energie.
Acordul dintre Serbia și gigantul rus Gazprom a fost prelungit cu o perioadă de trei luni, până la data de 30 decembrie. Dusan Bajatovic, care ocupă funcția de șef al importatorului și distribuitorului de gaze Srbijagas, a precizat că noile livrări vor fi efectuate în aceleași condiții favorabile care au fost aplicate și anterior. Această măsură asigură stabilitatea fluxurilor de combustibil necesar consumului intern până la trecerea în noul an.
În paralel, compania energetică EPS (Elektroprivreda Srbije), împreună cu Srbijagas și SOCAR (Azerbaidjan), au semnat un acord pentru construcția unei noi centrale electrice în orașul Nis. Proiectul, care va genera atât electricitate, cât și căldură, are o capacitate de 500 MW și este destinat dezvoltării industriale din sudul țării. Ministrul sârb al Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic, a indicat că această facilitate oferă securitate energetică suplimentară cetățenilor.
Pe planul petrolier, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA a decis prelungirea derogării de la regimul de sancțiuni pentru compania Naftna Industrija Srbije (NIS). Această excepție va fi valabilă până la 30 octombrie 2026, permițând companiei să continue importurile de țiței. Decizia este menită să faciliteze procesul de vânzare a participației rusești majoritare din NIS către grupul energetic ungar MOL.
Compania NIS operează singura rafinărie din Serbia, situată în Pancevo, lângă Belgrad, și deține o rețea de peste 400 de benzinării. Deși Serbia depinde puternic de gazul rusesc, nu a reușit să încheie un contract pe termen lung după expirarea acordului precedent. În ceea ce privește țițeiul, Kazahstanul a fost cel mai mare furnizor al Serbiei anul trecut, reprezentând aproape 60% din importuri, urmat de Nigeria și Guyana.
Dependența energetică a Serbiei de resursele rusești a fost marcată de o serie de prelungiri pe termen scurt, în lipsa unui contract pe termen lung stabilit după expirarea acordului de trei ani. Această situație a forțat guvernul de la Belgrad să gestioneze constant contracte temporare pentru a evita întreruperea furnizării, în timp ce încearcă să diversificeze sursele prin parteneriate cu alte state, precum Azerbaidjan sau Kazahstan.