Serbia a început luni o nouă etapă politică, după ce o mișcare de protest susținută de studenți a reușit să îl înlăture de la putere pe Aleksandar Vucic. Rezultatul alegerilor parlamentare de duminică a fost descris ca fiind unul istoric, declanșând sărbători la nivel național în urma unei victorii electorale masive. Deși atmosfera este de sărbătoare, întrebările rămân deschise cu privire la modul în care noii lideri vor reuși să gestioneze guvernarea țării.
Conform datelor de la Comisia Electorală de Stat, candidații susținuți de studenți au obținut 52,7% din voturi, în timp ce alianța condusă de Partidul Progresist al Serbiei (SNS), al lui Aleksandar Vucic, a înregistrat 39,2%. Rezultatul a fost validat după ce au fost numărate aproape 99% din voturi. În urma acestui scrutin, studenții vor ocupa 139 de locuri în parlamentul de 250 de locuri, alianța SNS rămânând cu 97 de mandate, restul fiind distribuite către partide minoritare.
Noua administrație se confruntă cu provocări complexe, inclusiv gestionarea relațiilor cu Kosovo și poziția față de Uniunea Europeană. „Lista Studenților” susține că fosta provincie Kosovo rămâne parte integrantă a Serbiei, dar propune o abordare bazată pe diplomație și dialog pentru reintegrarea acestui teritoriu. În ceea ce privește aderarea la UE, candidații precum Dejan Soskic și Ilija Srdanovic au afirmat că guvernul trebuie să prioritizeze reformele interne înainte de a solicita un vot public privind integrarea în blocul comunitar.
Pe plan economic și energetic, noul guvern trebuie să navigheze dependența de Rusia, fără a impune sancțiuni Moscovei. Serbia depinde de Gazprom pentru aproximativ 2,2 miliarde de metri cubi de gaze pe an, livrate la prețuri sub cele de pe piață. De asemenea, noul guvern depinde de derogările de la sancțiunile SUA pentru a menține importurile de țiței, în contextul în care se așteaptă vânzarea participației Rusiei la compania NIS către MOL. Programul anticorupție vizează însă reforme instituționale majore și controlul contractelor de infrastructură.
Relația cu Moscova este marcată de o atmosferă sumbră, după ce Rusia a pierdut un aliat important în Europa. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a subliniat că speră ca noile forțe politice să înțeleagă că cooperarea cu Rusia este în interesul Serbiei. Totuși, experții avertizează că această schimbare amintește de situația din Ungaria, unde înfrângerea lui Viktor Orban a dus la o apropiere a țării față de Bruxelles. Noul guvern va avea la dispoziție până la 90 de zile pentru formarea unei echipe de conducere.
Schimbarea de regim în Serbia vine într-un context regional marcat de instabilitate și de o reconfigurare a influențelor geopolitice în Balcani. După ce Aleksandar Vucic a dominat scena politică din 2014, mișcarea studenților, născută din protestele anticorupție după tragedia de la Novi Sad, a reușit să modifice radical structura puterii. Această evoluție este privită ca un potențial model de inspirație pentru alte mișcări studențești din Europa care solicită standarde educaționale mai ridicate și transparență administrativă.
