Alegerile parlamentare din Serbia, programate pentru data de 25 octombrie, marchează o etapă de tranziție politică majoră după ce Aleksandar Vučić a depus demisia din funcția de președinte. După mai bine de 14 ani de ascensiune în ierarhia politică a țării, plecarea sa a fost marcată de o discreție neobișnuită, fără fastul și demonstrațiile de forță specifice regimului său. Aleksandar Vučić a anunțat, de asemenea, că primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc la sfârșitul lunii decembrie.
Programarea scrutinurilor pare a fi un calcul politic deliberat pentru a proteja partidul SNS aflat la putere. Prin organizarea alegerilor parlamentare înaintea celor prezidențiale, partidul lui Aleksandar Vučić urmărește să obțină suficiente mandate pentru a forma un guvern înainte de ca o eventuală victorie a opoziției la președinție să declanșeze un efect de bulgăre de zăpadă. Intervalul de peste două luni dintre scrutine oferă regimului timpul necesar pentru a absorbi eventualele proteste și dispute privind rezultatele electorale.
Pentru prima dată în ultimul deceniu, Serbia se confruntă cu o forță de opoziție capabilă să amenințe poziția partidului SNS. Lista Studenților, o mișcare care a evoluat de la un profil liberal la unul cu caracter naționalist, reprezintă principalul competitor. Deși poziția sa față de Uniunea Europeană este neclară, ea este considerată o alternativă eurosceptică moderată. În paralel, coaliția „Serbia Europeană” participă separat, sperând să depășească pragul electoral de 3% pentru a contrabalansa mișcarea studențească.
Situația este marcată de o polarizare extremă, ceea ce face ca sondajele de opinie să fie greu de interpretat. Există discrepanțe mari între măsurătorile institutelor apropiate de guvern și cele independente. Un sondaj Faktor Plus estimează că SNS are 48,6%, în timp ce Lista Studenților are 37,1%. Într-un contrast evident, sondajul independent realizat de CRTA indică faptul că Lista Studenților ar putea fi în frunte cu 31,5%, în fața partidului SNS, care ar avea 25%.
Strategia lui Aleksandar Vučić pe plan extern suferă de o contradicție între imaginea de partener pragmatic oferită Occidentului și discursul naționalist folosit intern. În timp ce în străinătate a încercat să mențină dialogul cu Bruxelles și Washington, la Belgrad a ales o retorică antioccidentală. Această scădere a marjei de manevră a fost vizibilă prin anularea vizitei președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Belgrad, semnalând o pierdere de încredere din partea partenerilor europeni.
Contextul politic sârb este unul de tensiune constantă, fiind influențat de o societate profund divizată între susținătorii regimului și cei ai opoziției studențești. Tensiunile sunt de așteptat să crească în orașele din provincie pe măsură ce se apropie data de 25 octombrie. Dincolo de rezultatul imediat, adevărata confruntare va avea loc în perioada dintre alegerile parlamentare și cele prezidențiale, când se va decide cine va prelua sau va păstra puterea executivă în țară.
